EDITORIAL | Cântecul de jale al primarilor vasluieni: drama doamnei Hultoană!

Corect ar fi să precizăm din start că cei mai mari bocitori sunt baroneii și baronesele din marile comune de tradiție în cultivarea trandafirilor pe afișele electorale, adică cei care își făceau poze de campanie obraz la obraz cu Dumitru Buzatu. La adunarea primarilor asociați în organizația comunelor din țară, doamna Hultoană de la Zorleni a luat cuvântul și a cuvântat lacrimogen despre devotamentul față de electorat, sacrificiile sale și oportunitățile din mediul privat pe care domnia sa, cu diplomele și studiile groaznice, le-ar fi avut dacă n-ar fi făcut imensa greșeală să candideze la primărie și, culmea ghinionului, să devină primăriță. Așa cum am înțeles eu din această cuvântare sinceră din capul coafat cu atenție până la vârful pantofului cu toc de firmă, pare că cea mai mare greșeală din viața și cariera domniei sale a fost decizia nesăbuită de a candida la primărie. Pare că de aici i s-au tras toate ghinioanele și nenorocirile abătute asupra familiei și firmei familiei și averii familiei extinse. Ca să fie mai clar și pe înțelesul cetățenilor acestei comune, trebuie spus că, înainte să devină primăriță, doamna Hultoană a avut un serviciu la o firmă de turism în Iași, dar nu a urmat o carieră în acel domeniu. S-a întors acasă și așa a ajuns angajată din oficiu la propria firmă. Într-un exces de dramă, doamna Hultoană s-a plâns că ia o indemnizație minusculă de primăriță de doar 6.900 de lei (net) pe lună și ne-a invitat chiar să consultăm declarația ei de avere dacă nu ne vine să credem. Și pentru că nu e politicos să refuzi invitația unei doamne, eu am căutat și am văzut că ultima declarație vizibilă și accesibilă utilizatorilor de internet a fost făcută în 2024, iar aceasta arată că în anul anterior aceasta a câștigat aproximativ 120.000 de lei pe an, adică 10 000 (net) pe lună. E vorba probabil despre niște sporuri pe care doamna Hultoană a uitat să le menționeze, cum e cel de 25% pentru fonduri europene. Oricum, la valoarea baroneilor și baroneselor din județul Vaslui, astfel de amănunte de câteva mii de lei pot fi ignorate. Pentru o bună înțelegere a democrației românești, trebuie să înțelegeți că salariul sau indemnizația unui ordonator de credite este doar o chestiune absolut insignifiantă în comparație cu alte beneficii care rezultă din capacitatea legală de a ordona bugetul local. Dar astea sunt doar legende transmise din gură în gură și din portbagaj în portbagaj, până în portbagajul mașinii se serviciu al lui Dumitru Buzatu. Revenind la ideea și bocetul inițial, doamna Hultoană s-a declarat scandalizată că guvernul a lăsat-o cu fundul în balta de la inundații și nu mai vrea să mai trimită fonduri! La acest moment al discursului, a amintit iar de cetățenii amărâți care au votat-o și acum îi cer socoteală, iar ea este gata să lase totul baltă și să plece acasă că s-a săturat de atâtea nedreptăți, acuzații și de tot felul de calomnii răutăcioase. E clar că s-a umplut paharul doamnei Hultoană! Până când o viață amară și calomniată? De ce nu mai vin banii de la guvern? Cum mai ajustează doamna investițiile și cum o să mai fie toată lumea fericită?

Doar că, dacă e să ne întoarcem în trecutul fericit al primarilor pesediști sau cel puțin pesedibili, adică agreați în principiu de conducerea buzată a Consiliului Județean Vaslui, aceste fonduri guvernamentale nu se revărsau direct în capul primarilor. Erau dirijate elegant de conducerea județului după nevoi existențiale și după culoarea politică. Dacă e să mă uit aleatoriu după o rectificare de buget din 2019 a Consiliului Județean Vaslui, în dreptul comunei Zorleni apare o sumă de cinci, chiar șase ori mai mare față de alte comune cu o altă culoare politică la conducere. Asta ca înțelegeți de ce doamna coafată, cu pantofi de lux a căzut în depresie administrativă!