Drona care a speriat vasluienii s-a plimbat prin patru județe din Moldova și trei țări. Ce trebuie să facă școlile și spitalele când vin mesaje Ro-Alert de genul: „cad obiecte din cer, coborâți în beciuri”

PUȘI PE JAR… Marți, un mesaj Ro-Alert avea să inducă panică în rândul populației, mai ales că acesta vorbea despre posibilitatea căderii, din cer, a unor obiecte și ne trimitea să ne adăpostim în beciuri sau să stăm departe de geamuri și pereți exteriori. Ieri au venit și ultimile lămuriri legate de traseul dronei. Astfel, aceasta a pătruns pe teritoriul României dinspre Republica Molodva, s-a plimbat apoi pe un culoar între județele Iași și Vaslui. A ieșit de pe teritoriul Vasluiului și a plecat către județul Neamț, a ajuns apoi în județul Botoșani. De aici a reintrat în spațiul aerian al Republicii Moldova, a ajuns apoi în Ucraina și a dispărut de pe radar, semn că a fost doborâtă sau a aterizat. „Vizitele” tot mai dese ale dronelor pe teritoriul județului au pus în alertă și autoritățile, care au cerut acum planuri concrete de evacuare și adăpostire a populației în astfel de situații. Din acest motiv, săptămâna viitoare se va reuni Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Temele discuțiilor vor fi legate de planurile de acțiune în caz de dezastru, se vor trece în revistă adăposturile antiaeriene și se va discuta inclusiv despre modul de reacție a autorităților atunci când discutăm de amenințările dronelor de război care, în ultima perioadă, au devenit tot mai dese. În primul rând sunt vizate unitățile de învățământ din județul Vaslui pentru punerea în aplicare a unui plan de evacuare și adăpostire a elevilor, dar și spitalele. Ce se știe sigur este faptul că singura unitate medicală care este dotată cu un adăpost bine pus la punct și dotat cu toate cele necesare este Spitalul „Dimitrie Castroian” din Huși.

Vasluienii au început deja să se obișnuiască cu dronele militare care cad prin comune sau survolează spațiul aerian și apoi își văd de drumul lor. Așa s-a întâmplat și marți, când un mesaj RoAlert îi trimitea la adăpost pe vasluienii din partea de Nord a județului. Numai că, de data aceasta, drona nu a mai căzut. Din contra, s-a plimbat, monitorizată de către Armată, prin județul Iași și Vaslui, apoi a plecat către județul Neamț, ajungând până în apropierea orașului Roman. De aici drona a mers către județul Botoșani și a părăsit apoi spațiul aerian românesc. A intrat în Republica Moldova, a traversat țara, a intrat apoi în spațiul aerian ucrainean, ca apoi să dispară de pe radare. În tot acest timp, vasluienii care au primit mesajul de atenționare pe telefon au dat din umeri pentru că nimeni nu știa ce să facă. Autoritățile de la București ne trimiteau pe toți să ne ascundem în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, să rămânem în interiorul caselor și să ne îndepărtăm de geamuri sau pereți exteriori. 

Școlile vasluiene, fără soluții în astfel de situații 

Ceea ce nu spunea mesajul RoAlert era faptul că, în județul Vaslui există puține adăposturi civile, dar nici populația nu este pregătită pentru astfel de situații. Așa că, în școli, profesorii au ridicat din umeri și au încercat să afle mai multe de la reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență sau de la Inspectoratul Școlar. Nimeni nu a reușit să le spună ce să facă, astfel că elevii și profesorii au rămas în clase și au așteptat ca pericolul să se îndepărteze. Din fericire, acest lucru s-a și întâmplat. Mai mult, unii dintre profesori s-au gândit să pună în aplicare planul de acțiune în caz de cutremur, atunci când elevii trebuie să se adăpostească sub bănci. Dar, în cazul exploziei unei drone în apropierea unei unități de învățământ, geamurile făcute țăndări ar putea face multe victime. De aceea, autoritățile județului Vaslui au cerut mai marilor din București, informații legate de existența unor planuri de acțiune în astfel de situații.

Doar spitalul Huși are, la acest moment, adăpost pentru bolnavi 

În ceea ce privește planul de reacție în cazul spitalelor vasluiene, situația nu este mai bună. Deocamdată, singurul spital care-și poate evacua bolnavii în siguranță este Spitalul „Dimitrie Castroian” din Huși. „Avem, în subsolul spitalului, amenajat un adăpost dotat cu tot ceea ce trebuie. Avem apă potabilă, paturi și grupuri sanitare. Chiar în urmă cu câteva zile a fost vizitat de către cei care se ocupă de Apărare”, spune directorul medical al spitalului hușean. În schimb, la Spitalul Județean Vaslui, în astfel de cazuri, bolnavii sunt scoși în curtea unității medicale, în anumite puncte stabilite și se așteaptă ca pericolul să treacă. Un adăpost există, dar, deocamdată, acesta nu poate fi folosit. „Deocamdată, la nivelul Spitalului Județean Vaslui punem în aplicare planul de intervenție în caz de cutremur sau incendiu. Asta înseamnă că bolnavii sunt evacuați în anumite puncte din curte. Există și un adăpost antiaerian și antiatomic, construit sub noua clădire a Unității de Primiri Urgențe, dar nu este funcțional. Posibil că va deveni și funcțional odată cu finalizarea lucrărilor la clădire, dar și acesta este limitat ca număr de locuri și nu este făcut pentru a adăposti toți bolnavii Spitalului Județean”, spun reprezentanții unității medicale.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență se va întruni săptămâna viitoare 

CAM TÂRZIU, DOMNULE PREFECT… Puse în fața faptului împlinit și fără un plan concret de acțiune în cazul unor atacuri cu drone, autoritățile județene au cerut sprijin mai marilor de la București. De asemenea, săptămâna viitoare Comitetul Județean pentru Situații de Urgență va pune în discuție problema dronelor. „Am convocat, pentru săptămâna viitoare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar tema discuțiilor va fi planul de măsuri în cazul unor dezastre naturale. Lucrul acesta a fost amânat deoarece cei de la Inspectoratul în Construcții au avut de pregătit câteva materiale necesare discuției. În plus, una din temele de discuție, împreună cu ISU, Poliție și Jandarmi, va fi legată și despre mai noua amenințare a dronelor militare care intră în spațiul aerian românesc și survolează județul Vaslui. S-au înmulțit astfel de alerte așa că, poate că împreună cu cei de la București, vom reuși să punem la punct un plan de acțiune. Poate că acesta și există, dar nu ne-a fost nouă comunicat. Atunci vom ști ce să le spunem și profesorilor sau cadrelor medicale”, spune prefectul Andrei Șerban.

Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad și-a întocmit propriul plan de acțiune

BILĂ ALBĂ…Întrebată de reporterii Vremea Nouă despre existența unui plan de acțiune în cazul amenințărilor cu drone, conducerea spitalului bârlădean „Elena Beldiman” a convocat „celula de urgență” și a pus la punct un astfel de plan împărțit în 6 etape distincte care va fi făcut și public. Iată ce conține acesta: În contextul incidentului produs în data de 8 septembrie 2026, când o țintă aeriană a pătruns în spațiul aerian național, iar populația județului Vaslui a fost avertizată prin sistemul RO-Alert cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, considerăm necesară stabilirea unor măsuri clare de răspuns la nivelul Spitalului Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad. Având în vedere specificul unei unități sanitare de urgență și faptul că în spital sunt internați pacienți cu grade diferite de mobilitate și dependență medicală, măsurile de protecție trebuie adaptate astfel încât să fie asigurate atât siguranța pacienților și a personalului, cât și continuitatea serviciilor medicale esențiale.

ETAPA I – Primirea alertei și coordonarea răspunsului

La primirea unei avertizări RO-Alert sau a unei informări oficiale privind existența unui risc aerian:

• se informează imediat conducerea spitalului și persoanele responsabile cu gestionarea situațiilor de urgență;
• se stabilește legătura cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și se urmăresc permanent informațiile și indicațiile transmise de autoritățile competente;
• se activează procedurile interne aplicabile situațiilor de urgență;
• se stabilește la nivelul spitalului o structură unică de coordonare și comunicare;
• dispozițiile și informațiile primite se transmit operativ și unitar către toate secțiile și compartimentele.

ETAPA II – Protejarea pacienților și a personalului

Primirea unei alerte nu presupune evacuarea generală și automată a spitalului. Evacuarea nejustificată poate genera riscuri suplimentare, în special pentru pacienții aflați în stare critică sau dependenți de suport medical. În această etapă:

• se limitează, pe cât posibil, prezența pacienților, aparținătorilor și personalului în apropierea ferestrelor, suprafețelor vitrate și pereților exteriori;
• pacienții mobili sau care pot fi deplasați în condiții de siguranță sunt orientați către zone interioare mai protejate, stabilite în funcție de configurația fiecărei clădiri;
• se limitează deplasările care nu sunt necesare;
• se menține personalul necesar pentru continuitatea activității medicale și pentru gestionarea unei eventuale situații de urgență.

Pentru pacienții critici, ventilați mecanic, dependenți de oxigen, imobilizați sau aflați în timpul unor proceduri medicale ori chirurgicale, prioritatea o reprezintă menținerea suportului vital și continuitatea îngrijirilor medicale. Orice relocare a acestora trebuie realizată numai dacă poate fi efectuată în condiții de siguranță sau dacă situația o impune.

ETAPA III – Asigurarea funcționării infrastructurii critice

Concomitent cu măsurile de protecție a pacienților, se verifică și se asigură funcționarea infrastructurii esențiale:

• alimentarea cu energie electrică și disponibilitatea surselor de rezervă;
• alimentarea cu oxigen și celelalte gaze medicale;
• alimentarea cu apă;
• sistemele de comunicații;
• funcționarea CPU, ATI, Blocului Operator, laboratorului, farmaciei și a celorlalte servicii esențiale.

Personalul tehnic și administrativ trebuie să fie disponibil pentru intervenție rapidă în cazul apariției unor avarii sau întreruperi.

ETAPA IV – În cazul producerii unui impact în incinta sau în apropierea spitalului

Dacă se produce căderea unui obiect sau un impact în incinta ori în imediata apropiere a spitalului:

• se anunță imediat 112/Inspectoratul pentru Situații de Urgență;
• se delimitează zona afectată și se interzice accesul pacienților, aparținătorilor și personalului neimplicat în intervenție;
• nu se ating și nu se deplasează resturile sau obiectele căzute;
• se evaluează rapid existența victimelor, a incendiilor, a avariilor structurale și a eventualelor afectări ale instalațiilor electrice, gazelor medicale sau altor utilități;
• se aplică măsurile dispuse de structurile competente.

În funcție de zona afectată și de evaluarea riscului, se poate decide evacuarea parțială, relocarea pacienților într-o altă zonă sigură a spitalului sau transferul către alte unități sanitare.

ETAPA V – Organizarea răspunsului medical

În cazul în care evenimentul generează victime multiple sau există perspectiva unui aflux important de victime către spital:

• se evaluează necesitatea activării Planului Alb;
• se suplimentează personalul, în funcție de necesități;
• se organizează triajul și circuitele pentru primirea victimelor;
• se verifică disponibilitatea paturilor și capacitatea CPU, ATI și a Blocului Operator;
• se asigură necesarul de medicamente, materiale sanitare, sânge și produse sanguine;
• se menține legătura permanentă cu ISU, DSP, serviciile de ambulanță și celelalte unități sanitare implicate.

ETAPA VI – Evacuarea sau transferul pacienților

Evacuarea totală a spitalului reprezintă o măsură excepțională și se realizează atunci când menținerea pacienților în clădire prezintă un risc mai mare decât deplasarea acestora. Evacuarea se va realiza etapizat, în funcție de zona afectată, starea pacienților și indicațiile autorităților competente, acordând prioritate evacuării din zona aflată în pericol imediat. Pentru pacienții ATI, ventilați mecanic, dependenți de oxigen sau cu mobilitate sever limitată se vor asigura, înaintea deplasării, mijloacele necesare pentru menținerea suportului vital și continuitatea îngrijirilor pe durata evacuării sau transferului.