Doi tineri din Zorleni construiesc cel mai mare parc fotovoltaic din judet! Vor asigura energia pentru jumãtate din Bârlad

INVESTIȚII… Un parc fotovoltaic urias va fi construit în comuna Zorleni, la iesire din Bârlad spre Vaslui. Initiatorii proiectului sunt doi tineri din comuna Zorleni, sot si sotie, care desi se aflã la început de drum în acest domeniu, au reusit sã facã ceea ce nici un UAT din judetul Vaslui nu a izbutit sã facã pânã acum. Toate avizele si autorizatiile au fost obtinute, astfel cã în cel mai scurt timp se va da drumul la construirea propriu-zisã a parcului. Panourile fotovoltaice vor fi montate pe o suprafatã de teren de 7,5 ha, iar parcul va costa peste 4 milioane de euro si va avea o capacitate maximã de 4,9 megawati. Cantitatea de energie ar fi putea sustine întregul consum al locuitorilor comunei Zorleni si al tuturor institutilor publice. Maria Cristina si Adrian Bahrim nu se vor opri însã aici. Acestia mai au în plan construirea altor douã parcuri fotovoltaice în judetul Vaslui, care vor genera o energie electricã suficientã cât sã alimenteze municipiile Vaslui si Bârlad. Povestea celor doi este una aparte, pentru cã la fel ca toti investitorii de bunã credintã din judet, si ei s-au lovit de opacitatea institutiilor statului. In judetul în care recent arestatul presedinte de Consiliu Judetean vedea mai posibilã construirea de parcuri industriale în Cosmos decât pe raza Vasluiului, Maria Cristina si Adrian au dus lupte grele sã convingã institutiile statului cã amenajarea unui parc fotovoltaic de mare capacitate nu e un obiectiv chiar atât de imposibil de realizat. In timpul obtinerii avizelor, pentru blocarea investitiilor, functionarii au incercat sa convinga un arheolog sa gaseasca vestigii istorice, în asa fel încât santierul sã fie închis. Au fost bãgati în tot felul de sedinte de subalternii lui Buzatu, intimidati si descurajati, pânã când sotii Bahrim si-au fãcut curaj si au mers la DNA pentru a face plângere. Dupã ce au adus la cunostinta procurorilor anticoruptie cu ce probleme se confruntã, cei doi au fost lãsati în pace de functionarii asmutiti de Buzatu.

In ultima vreme se pune tot mai mult accent pe importanta energiei regenerabile. Aceasta este derivatã din surse naturale. De exemplu, lumina soarelui si vântul sunt astfel de resurse inepuizabile, prezente pretutindeni. Energia solara este valorificatã de oameni de multã vreme, prin folosirea unor tehnologii aflate în continuã evolutie. Aceasta reprezintã cea mai mare parte a energiei regenerabile disponibile în acest moment. Din acest motiv, au început sã aparã din ce în ce mai multe parcuri fotovoltaice, astfel încat energia electricã utilizatã la nivel mondial sã devinã una verde. De asemenea, energia solarã joacã deja un rol important în sistemul energetic, de la mici instalatii de uz casnic pânã la proiecte de anvergurã. In ultimii ani, costul panourilor solare a scãzut semnificativ, iar acum sunt printre cele mai accesibile forme de generare a energiei electrice în mod ecologic. Datoritã reducerii costurilor si a emisiilor scãzute de dioxid de carbon, numãrul parcurilor fotovoltaice din întreaga lume continuã sã creascã. Acest lucru contribuie la evolutia sistemului viitor de electricitate si la scãderea nivelului de poluare a aerului. Un parc fotovoltaic cuprinde siruri de panouri solare, care absorb energia provenitã de la soare, o transformã în electricitate si o trimit în reteaua electricã pentru distributie si consum.

Judetul Vaslui, la început de drum

Dacã în sudul si vestul tãrii, parcurile fotovoltaice au devenit o obisnuintã pentru Consiliile Judetene, primãrii si investitori privati, în judetul Vaslui, aceste ferme solare sunt încã o mare necunoscutã. Numãrul lor este nesemnificativ în prezent, însã el va exploda în viitor, pentru cã din ce în ce mai multi investitori sunt interesati de acest domeniu. Potrivit surselor noastre, toate terenurile de lângã statiile de transformare ale energieie electrice au fost cumpãrate, sute de proiecte au fost depuse, iar în urmãtorii ani si judetul Vaslui se va alinia la aceastã necesitate, de a produce cât mai multã energie verde.

Doi tineri din Zorleni au obtinut toate avizele si autorizatiile pentru un parc fotovoltaic de 4.9 MW pe raza comunei

Maria Cristina si Adrian Bahrim din comuna Zorleni sunt doi tineri care au simtit oportunitatea unor astfel de investitii, chiar dacã la început nimeni nu le dãdea nicio sansã. Cei doi detin mai multe terenuri în jurul Bârladului, pe care urmeazã sã le valorifice sub diferite moduri. Pe unele au depus proiecte pentru statii de carburanti, pe altele vor sã contruiascã parcuri fotovoltaice. Pentru fiecare dintre aceste proiecte au dus lupte grele cu institutiile statului, care nu doar cã nu i-au sprijinit, ba au încercat sã le mai punã si bete în roate. „Energia verde era un domeniu pe care nu-l cunosteam nici eu, nici sotul pentru cã noi ne ocupãm, în mod deosebit, cu agricultura. Avem mai multe proiecte implementate, însã în ultimii doi ani, lucrurile nu au mers chiar atât de bine în acest domeniu, motiv pentru care am cãutat si alte solutii. Prima datã am plecat cu un alt proiect, de construire a unor statii de carburanti în localitatea Simila, la iesire spre Vaslui. Cei de la Consiliul Judetean Vaslui ne-au obligat sã facem PUZ, motiv pentru care am decis sã dãm o utilitate mixtã acelei zone: servicii, locuinte, comert, pentru a prinde toate activitãtile pe care le puteam desfãsura pe acel teren de 14 hectare. Dupã ce am ajuns cu acest proiect în etapa de obtinere a avizelor si autorizatiilor, am zis sã încercãm si altceva. Initial, ne-am gândit la un parc eolian la Bogdãnesti, pentru cã aveam teren acolo, însã ni s-au tãiat aripile din prima, pe motiv cã acel teren al nostru se aflã într-o zonã unde se pot ridica locuinte, desi când am cumpãrat acel teren, era agricol. Noi mai avem un teren, exact lângã statia de transformare a Bârladului. Ne-am gândit sã îl valorificãm într-un fel pe acela, însã fãrã a face agriculturã pe el, asa cã am început sã studiem tot felul de variante. In perioada aceea, când noi nu eram foarte hotãrîti ce sã facem acolo, niste firme s-au arãtat interesate de acel teren, si ne-au propus sã îl inchirieze, cu contract de superficie pe 25 de ani. Urmau sã ne plãteascã 2.000 de euro pentru fiecare hectar, cu conditia sã le asteptãm doi ani, pentru a obtine toate avizele si autorizatiile pentru parcul fotovoltaic. Ne-am propus sã nu vindem nimic, pentru cã putem scoate noi acele autorizatii si asa am decis ca pe acel teren sã facem parcul fotovoltaic. Nu aveam nicio informatie despre cine ar putea sã ne facã proiectul, pentru cã fiind un domeniu care se aflã la început de drum, mai ales, în partea asta de tarã, nu se bagã oricine. Asa am ajuns la firmã de consultantã de la Iasi, care ne-a propus sã-i dãm procent din valoarea proiectului. Dacã proiectul ne costa 5 milioane de euro, noi trebuia sã dãm firmei respective 250.000 de euro, o sumã imensã. Am zis pas celor din Iasi, prin urmare am ajuns la o firmã din Vaslui, care are birourile aproape de postã. Cei de acolo nu ne-au spus cã si ei urmãresc sã realizeze un parc fotovoltaic pentru Bârlad, au mers închis. Le-am cerut sã ne facã proiectul, indiferent de cost, ne-au promis cã ne ajutã, însã au trecut vreo cinci luni de zile fãrã sã facã nimic. Noi le tot spuneam sã se grãbeascã, sã ne dea proiectul, ei însã nimic. Prin urmare le-am retras documentele, spunându-le cã nu mai vrem sã mai lucrãm cu ei, ca într-un final sã ajungem la o firmã din Bacãu, cu care, culmea, si cei de la Vaslui colaboreazã. Acolo am gãsit oameni foarte bine pregãtiti, seriosi, care într-o sãptãmânã au venit pe teren, iar dupã o lunã aveau deja proiectul nostru depus la Delgaz, spre avizare. Asta se întâmpla în toamna anului trecut. Lucrarea pe care ne-am propus sã o realizãm este una mare, vorbim de un parc fotovoltaic care se va întinde pe 7,5 hectare si care va produce 4,9 MW”, ne-a declarat Maria Cristina Bahrim. Pentru a vã face o idee asupra a aceea ce înseamnã 4,9 MW, trebuie stiut faptul cã statia municipiului Bârlad consuma aproximativ 9 MW zilnic, iar statia de la Crâng consuma 6,7 MW. In total, cele douã statii asigurã în jur de 16 MW. Din parcul fotovoltaic nu se poate injecta în retea oricâtã energie electricã produce investitorul privat. De exemplu, statia Bârlad suportã aproximativ 9 MW. Aceasta este cantitatea pe care privatii o pot injecta în sistem, ca sã poatã fi consumatã de populatie. Ce se întâmplã dacã într-o zi mai proastã, detinãtorul unui astfel de parc fotovoltaic nu produce energia promisã? Intrã în colaborare cu specialisti care pot sã-i asigure vânzarea si cumpãrarea de energie electricã pentru cã aceastã resursã se vinde la bursã, de pe o zi pe alta. Familia Bahrim mai are depuse proiecte, pentru alte douã parcuri fotovoltaice, cu o capacitate de 4,9 MW, respectiv 25 MW, tot în judetul Vaslui. Dupã ce vor fi puse în functiune, toate cele trei parcuri fotovoltaice ale sotilor Maria Cristina si Adrian Bahrim ar putea asigura energia electricã pentru municipiile Vaslui si Bârlad, dar si pentru si comunele din jur.

Partea mai putin frumoasã a povestii

Pentru cei doi tineri din comuna Zorleni, încercãrile de a face investitii pe plan local nu au fost vãzute neapãrat cu ochi buni de cãtre institutiile locale si judetene. Spre exemplu, pentru terenul unde cei doi urmau sã construiascã statia de carburanti, Consiliul Judetean Vaslui s-a jucat cu certificatul de urbanism, pânã când Maria Cristina si Adrian au fost nevoiti sã facã plângere la DNA. Institutia condusã la acea vreme de Dumitru Buzatu a mers pânã într-acolo încât s-ar fi luat legãtura cu un arheolog din judet, care sã declare cã pe terenul respectiv s-au gãsit vestigii istorice, numai ca lucrãrile sã nu înceapã. Pentru toate aceste încercãri de intimidare si descurajare, familia Bahrim a fãcut plângere pentru pentru constituire de grup infractional organizat. „Toate institutiile s-au unit împotriva noastrã, Culturã, Consiliul Judetean Vaslui, Comisia Zonalã a Monumentelor Istorice (CZMI) Iasi, toate au fãcut front comun pentru a nu ne da avizele. Au dus lupta pânã într-acolo încât i-au propus unui angajat al unui muzeu din judet sã-mi gãseascã vestigii pe teren, pentru a nu mai putea construi nimic. I-am spus cetãteanului respectiv cã am fãcut plângeri la institutiile statului, iar într-un final a recunoscut cã a fost pus de reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura Vaslui sã spunã cã avem vestigii pe terenul nostru. Fiind nemultumiti de felul cum toate aceste institutii înteleg sã se implice, am mers mai departe, la Bucuresti, unde am depus o contestatie la o comisie care se ocupã de cazurile din toatã tara. In urma acelei contestatii, s-a fãcut o sedintã pe zoom, cu reprezentantii tuturor institutiilor implicate în dosarul nostru. Doamna de la Culturã, de la DJC Vaslui, pe care am înteles cã ulterior au si dat-o afara din acel post, a primit sarcinã directã sã ne tinã pe loc avizul. Ulterior aceasta a fost angajata in cadrul biroului de urbanism a Consiliului Judetean Vaslui (ca rasplata). La Iasi, lucrarea ne-a fost respinsa de doua ori in cadrul sedintei CZMI. Ei erau pregãtiti sã steargã cu noi pe jos, ne asteptau precum mielul la tãiere. In comisia aceea de la Iasi era si un angajat al Consiliului Judetean Vaslui, pentru cã lucrarea era de la el din judet. El era cel care sustinea sus si tare în acea comisie cã nu e bunã lucrarea, cã ar trebui sa reluam intreaga procedura de avizare, inclusiv sa scoatem alte certificate de urbanism. Ca sã vã dati seama de penibilul situatiei, spunea acel domn cã nu e bun certificatul de urbanism, document care era eliberat chiar de el. Timp de douã zile am scris în jur de 25 de pagini, ca sã arãtãm de ce trebuie sã primim avizul, însã degeaba, într-un final am fost nevoiti sã ajungem la Bucuresti, la cea mai importantã comisie nationalã. La benzinãrie mi-a zis cã nu e bun avizul pentru cã a fost eliberat în scopul construirii statiei mixte distributie carburanti si noi, conform PUZ-ului, am trecut cã facem zonã mixtã, locuinte, zonã comercialã si altele. De la Consiliul Judetean mi s-a transmis cã nu am voie, cã pe terenul meu pot construi doar ce îmi permit ei. Atât timp cât eu plãtesc taxe si impozite pe acea suprafatã de teren, eu pot sã construiesc ce vreau eu, bineînteles cu respectarea PUG-ului si PUZ-ului”, ne-a declarat Adrian Bahrim.

Ordin de la Buzatu, în timpul sedintei: „închide telefonul, cã aici nu ai voie sã filmezi!”

Cei doi tineri din comuna Zorleni nu s-au lãsat însã intimidati si au continuat sã cearã de la Consiliul Judetean Vaslui, documentele care le erau necesare. „Domnii de la eliberarea avizelor de oportunitate au refuzat sã ne dea acele avize, spunându-ne doar cã documentatia nu e bunã. Prin urmare, am fost din nou la Consiliul Judetean sã cer documentatia pe care o depusesem. Intrucât refuzau fara temei legal sa elibereze avizul de oportunitate, le-am adus la cunostinta faptul ca, daca documentatia imi va fi restituita, o voi redepune in aceeasi zi, intrucat nu mi-a fost comunicat temeiul legal si motivul restituirii. Când au auzit una ca asta, au organizat o sedintã de urgentã cu totii. Eram noi doi, era Dumitru Buzatu, era Trifan, Besliu, venise si Ghetu consilierul lui Buzatu, care începuse sã ne filmeze. Buzatu, când a intrat în salã, mi-a spus mie sã închid telefonul cã nu am voie sã filmez, dar consilierul lui mã filma pe mine. Le-am cerut doar atât: sã-mi zicã cu ce am gresit de refuzã sã-mi dea avizul. Au dat vina pe niste desene fãcute de arhitect, pe culorile folosite, tot felul de motive. M-am enervat atât de tare încât am cerut, conform legii 544/2001, toate certificatele de urbanism, toate autorizatiile de construire emise de Consiliul Judetean în ultimii patru ani. În jur de 1.000 de lei ne-a costat tragerea lor la xerox, dar le-am analizat pe toate, iar acolo unde am constatat infractiuni, le-am fãcut plângere la DNA. Intr-un final, cei de la Culturã, de la Bucuresti, au întrebat-o pe doamna de la DJC Vaslui ce treabã au ei cu certificatul nostru de urbanism? Cinci luni si douã zile asa am tot fost amânati”, a mai precizat Adrian Bahrim.

Dupã multe ploi, a rãsãrit si soarele

Dupã lupte crâncene cu sistemul si lungi asteptãri, pe 29 decembrie 2023, Consiliul Judetean Vaslui a emis autorizatia de construire a parcului fotovoltaic din comuna Zorleni. Costurile sunt însã uriase, astfel cã sotii Bahrim au decis sã colaboreze cu o firmã care sã suporte cheltuielile. „De implementarea proiectului se va ocupa o altã firmã si tot ea va suporta cheltuielile, care sunt foarte mari, undeva la 850.000 de euro pentru fiecare MW. Cum noi ne propunem sã obtinem 4,9 MW din acel parc, costurile s-ar ridica undeva la 4,1 milioane de euro. Ca si venituri, parcul urmeazã sã genereze aproximativ 600.000 euro anual. Dacã punem la socotealã cã un astfel de parc fotovoltaic are o duratã de viatã de 25 de ani, investitia e mai mult decât rentabilã. Procentul încasat pentru cesionarea parcului fotovoltaic din Zorleni va fi de 15% din toatã cantitatea ce ar urma sã o producã parcul în decursul a 25 de ani, la pretul întocmirii contractului. „Urmãtoarea etapã în realizarea investitiei este testul de rezistentã la smulgere pentru structura care sustine acele panouri, apoi, dacã vremea ne va permite, pânã în luna iunie ar trebuie sã fie gata parcul”, au mai afirmat sotii Bahrim. Parcul fotovoltaic al celor doi ar urma sã se construiascã în apropierea Value Center Bârlad, fix lângã statia de transformare a orasului .