DOCUMENT STRICT SECRET DIN 1988: Aproape 15.000 de oameni în Securitatea lui Ceaușescu. Cât de mare era plasa regimului întinsă peste Vaslui

SECURITATEA, ÎN CIFRE… În martie 1988, cu aproximativ 21 de luni înainte de prăbușirea regimului Ceaușescu, Departamentul Securității Statului își trecea în revistă propriul aparat. Cîți oameni avea, unde lucrau și cîți erau bărbați și câte femei, iar în cazul cadrelor femei, în ce domenii lucrau, ce vârste și ce studii aveau și câte ajunseseră în funcții de conducere. Totul apare într-o situație datată 24 martie 1988 și marcată „Strict secret – Exemplar unic”, păstrată astăzi în arhiva CNSAS, în dosarul Cabinetului Iulian Vlad, ultimul șef al Securității comuniste. Coroborate cu datele dintr-un al doilea document din același dosar, cifrele conturează dimensiunea impresionantă a aparatului spre sfârșitul dictaturii: un efectiv de 14.629 de persoane în structurile analizate ale Securității, de la aparatul central și Trupele de Securitate până la structurile din teritoriu. Iar pe această hartă secretă a regimului apare și Vasluiul. În primăvara lui 1988, Securitatea Județeană avea 95 de cadre, dintre care 72 de bărbați și 23 de femei, într-un județ cu peste 400.000 de locuitori. Documentul nu lasă însă în urmă doar cifre statistice, ci permite, după aproape patru decenii, o radiografie a Securității de la Vaslui chiar prin propriile evidențe ale instituției: cum era alcătuită structura județeană, ce pregătire aveau femeile din sistem și în ce măsură ajungeau în funcții de conducere. Și când te gândești acum că SRI plus SIE au 32.000 de angajați.

Documentul dat publicității recent de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost creat la 24 martie 1988 și, la vremea respectivă, nu era destinat ochilor publicului. Pe prima pagină, stă mențiunea „Strict secret – Exemplar unic”. Însă, dincolo de formula de clasificare, tabelele spun foarte mult despre felul în care arăta Securitatea spre sfârșitul regimului Ceaușescu. Instituția își inventaria efectivele până la nivel județean și consemna, între altele, numărul femeilor din sistem, ponderea lor, domeniile în care lucrau, vârsta, studiile și prezența în funcțiile de conducere. În dreptul Vasluiului, evidența consemnează 95 de cadre: 72 de bărbați și 23 de femei. Femeile reprezentau astfel 24,21% din efectiv, o proporție mai mare decât media de 18,55% consemnată pentru întregul aparat teritorial.

95 de cadre într-un județ cu peste 400.000 de locuitori

Cât însemnau, de fapt, 95 de cadre într-un județ precum Vasluiul? Comparația cu populația oferă un ordin de mărime, dar trebuie făcută cu prudență, pentru că documentul DSS este din 1988, între două recensăminte. În ianuarie 1977, județul Vaslui avea 437.251 de locuitori. În ianuarie 1992, avea 461.374. În cei 15 ani dintre cele două recensăminte, populația crescuse cu 24.123 de persoane, adică aproximativ 5,5%. Fără a transforma comparația într-un raport demografic exact pentru anul 1988, se vede destul de clar proporția: aproximativ două cadre ale Securității Județene la fiecare 10.000 de locuitori. Există însă o limită importantă a acestei comparații. Cei 95 reprezintă efectivul Securității Județene Vaslui consemnat în document, nu întreaga prezență a DSS care putea acționa pe teritoriul județului. Aparatul central și alte unități ale Departamentului aveau atribuții care nu se opreau la granițele administrative ale unui județ. La fel de important, aceste date statistice nu reprezintă rețeaua informativă și nu pot fi folosite pentru a deduce numărul informatorilor sau al colaboratorilor.

Aproape un sfert din cadre erau femei. La conducere, niciuna

Dincolo de efectivul total, documentul permite o privire mai atentă asupra celor 23 de femei încadrate în Securitatea de la Vaslui. Cele mai multe, 13, lucrau în zona tehnic-operativă. Alte trei figurau la Informații interne, trei la Contrainformații în sectoarele economice, una la Contraspionaj, iar trei la Informatică și documentare. Și profilul de vârstă este surprins în tabel. Majoritatea, 14 din 23, aveau între 30 și 40 de ani. Două nu împliniseră 30 de ani, cinci aveau între 41 și 50 de ani, iar două trecuseră de 50 de ani. Diferențele devin și mai vizibile în dreptul studiilor. Patru dintre cele 23 de femei aveau studii superioare, 17 absolviseră liceul, iar două figurau cu studii generale. Există însă o coloană în care, la Vaslui, cifra este zero: funcțiile de conducere. Deși femeile reprezentau aproape un sfert din efectivul Securității Județene, niciuna dintre cele 23 nu ocupa o asemenea poziție.

Vasluiul era doar o piesă dintr-un aparat de aproape 15.000 de oameni

GROSUL SECURIȘTILOR ERA LA BUCUREȘTI… Datele referitoare la Vaslui capătă însă o altă perspectivă atunci când sunt puse alături de cea de-a doua situație păstrată în același dosar al Cabinetului Iulian Vlad. Coroborarea celor două documente indică un efectiv de 14.629 de persoane în structurile analizate ale Departamentului Securității Statului. Dintre acestea, 6.023 se aflau în aparatul central, adică 41,17% din total, iar 2.737 în Trupele de Securitate, reprezentând 18,71%. În teritoriu – cele 40 de structuri județene și Securitatea Municipiului București – erau 5.869 de persoane, respectiv 40,12% din total. Așadar, patru din zece oameni cuprinși în aceste evidențe se aflau în structurile teritoriale ale Securității. Documentele arată și o diferență evidentă între ponderea femeilor în aparat și prezența lor în funcțiile de conducere. Din cele 14.629 de persoane cuprinse în aceste evidențe, 2.297 erau femei, adică 15,70%. Numai 27 dintre ele ocupau însă funcții de conducere: 16 în aparatul central și 11 în teritoriu. În Trupele de Securitate, nicio femeie nu ocupa o asemenea funcție. Privite după aproape patru decenii, aceste documente oferă astăzi ceea ce regimul voia atunci să rămână ascuns – o imagine din interior a Securității, de la aparatul său central până la structurile sale din județe precum Vasluiul.