Digitalizarea din județul Vaslui, orchestrată de „maestrul” Dan Marian: un tun de peste 10 milioane de lei pe consultanță și un cont de e-mail

O ANCHETĂ A COLEGILOR DIN IAȘI DE LA REPORTERIS

SALVE DE TUN FINANCIAR… În 46 de primării și trei consilii județene din România, digitalizarea administrației locale a urmat, cu sfințenie, același traseu bătătorit de cîțiva „băieți deștepți”. În centrul acestui traseu, apar aceleași companii: Athos Total Consulting, firma care a furnizat consultanța și documentațiile tehnice, AConnect Smart Software, compania care a ajuns să implementeze „ecosistemul digital”, și, mai nou, Digitax Online Public Services, firma care preia mentenanța. În cinci ani, Athos Total Consulting a încasat aproximativ 3,2 milioane de lei pentru consultanțele care au precedat aceste proiecte. AConnect Smart Software a obținut ulterior contracte de implementare de aproximativ 42 de milioane de lei. Investigația Reporter de Iași identifică astfel un mecanism repetat în localități aflate la sute de kilometri distanță unele de altele: consultanță, documentație, licitație, implementare și apoi mentenanță. Nu este vorba doar despre valoarea contractelor, ci despre succesiunea lor și despre faptul că firme aflate în aceeași zonă de interese apar în etape diferite ale aceleiași achiziții. În județul Vaslui, tiparul este mai vizibil ca oriunde. Comunele Băcani, Bogdana, Bogdănești, Bogdănița, Coroiești, Dragomirești, Găgești, Hoceni, Laza, Oșești, Perieni, Pochidia, Todirești, Vutcani și Berezeni au plătit fiecare câte 14.000 de lei pentru consultanță și exact 400.000 de lei pentru implementarea sistemului informatic. În mai multe dintre aceste UAT-uri, AConnect Smart Software a fost singurul ofertant. La Todirești, de exemplu, contractul de 400.000 de lei a fost semnat pe 11 septembrie 2023. Două zile mai târziu, Dragomirești a semnat un contract cu același obiect, la exact aceeași valoare și, la rândul său, cu o singură ofertă. Procurorii anticorupție au suspiciuni că liantul dintre firmele de „specialitate” din județul Timiș și UAT-urile din județul Vaslui a fost Dan Marian, fostul vicepreședinte al CJ Vaslui care, de altfel, a și căzut pe interceptări.

La Dragomirești, traseul banilor este documentat în trei pași. Pe 11 noiembrie 2022, Primăria a plătit, prin achiziție directă, 14.000 de lei către Athos Total Consulting pentru consultanță și expertiză tehnică IT. Pe 13 septembrie 2023, AConnect Smart Software a primit 400.000 de lei pentru implementarea sistemului informatic. În iunie 2025, Athos a mai primit 20.000 de lei pentru consultanță în managementul proiectului. La prima vedere, este o succesiune cât se poate de firească: o primărie identifică necesarul, plătește un consultant, organizează o procedură și cumpără soluția informatică. Problema apare însă atunci când consultantul care stabilește ce trebuie cumpărat este legat de compania care ajunge să vândă exact ceea ce a fost pus în documentație.

Același model, alt județ, alt tarif 

Connect X are un spot de promovare de 30 de secunde pe You Tube. Acestea sunt singurele explicații, nicio altă informație despre utilizare și funcționalități

În Tulcea și Constanța, mecanismul a funcționat la o scară financiară și mai mare. 13 comune din Tulcea – Baia, Beștepe, Greci, Luncavița, Maliuc, Mihai Bravu, Mihail Kogălniceanu, Niculițel, Nufăru, Slava Cercheză, Văcăreni și Valea Nucarilor – și comuna Istria din Constanța au plătit câte 125.000 de lei pentru consultanță și exact 1 milion de lei pentru implementare. Diferența față de Vaslui este semnificativă: aceeași schemă de consultanță și implementare a ajuns să coste de două ori și jumătate mai mult la comunele din zona Tulcea-Constanța. La orașe și consilii județene, valorile cresc și mai mult. Implementarea a ajuns la 2.150.000 de lei în Brașov, 2.180.000 în Săcele, 2.190.000 în Turnu Măgurele, 2.133.171 în Târgoviște, 2.013.171 în Câmpulung Muscel și 2.100.000 de lei la Sectorul 5 al Capitalei. Consiliul Județean Tulcea a avut un contract de 2 milioane de lei, iar Consiliul Județean Neamț unul de 1,9 milioane. În Vaslui, Consiliul Județean a plătit 45.000 de lei pentru consultanță și 2.103.596 de lei pentru implementare. Contractele au denumiri aproape identice: „achiziție servicii de implementare ecosistem digital interinstituțional”.

Ce au cumpărat, de fapt, primăriile 

În documente, produsul este descris prin formule precum „ecosistem digital interinstituțional”, „interoperabilitate”, „interconectare”, „debirocratizarea proceselor instituției” și „front office și back office”. În practică, serviciul central este o platformă accesată prin browser, ConectX, care permite funcționarilor să trimită și să primească documente și mesaje și să păstreze o arhivă electronică. La Dragomirești, contractul de 400.000 de lei a oferit accesul la platformă pentru 35 de luni. După expirarea perioadei, instituția trebuie să achiziționeze în continuare licențe și servicii pentru a păstra accesul la sistem și arhivă. Aici apare o altă întrebare importantă: ce rămâne efectiv în proprietatea administrației după ce expiră contractul? Instituția nu cumpără pur și simplu un program pe care îl poate folosi nelimitat, ci dreptul de utilizare a unei platforme pentru o perioadă determinată, la care se adaugă ulterior costuri de mentenanță, suport tehnic și găzduire. În comuna vasluiană mai sus meționată, platforma este utilizată pentru transmiterea și primirea de documente, însă locuitorii comunei nu o folosesc în mod obișnuit. Mai mult, pe site-ul Primăriei, adresa oficială de e-mail afișată este una de Yahoo. Pentru plata taxelor există un alt serviciu online, CityOn, fără legătură cu ConectX.

Reporterii ieșeni au întrebat mai mulți locuitori dacă au depus vreodată o cerere online prin platformă. Cei intervievați nu știau că serviciul există. Contrastul este important: pentru o comună de aproximativ 4.000 de locuitori, accesul la sistem a costat 400.000 de lei.

O comparație care ridică semne de întrebare 

Contractul de la Dragomirești include și un plafon de 8.000 de documente sigilate electronic pe an. Pentru comparație, în 2026, alte comune din Vaslui au cumpărat servicii de registratură electronică și management al documentelor de la un furnizor concurent, Regista, pentru valori cuprinse între 4.000 și 13.680 de lei pe un an. Contractul Dragomirești înseamnă aproximativ 137.000 de lei pe an, raportat la cele 35 de luni. 

Criteriul de mediu care a limitat concurența 

Una dintre cele mai controversate componente ale documentațiilor este cerința ca operatorul care găzduiește platforma în cloud să dețină certificarea ISO 14001:2015. ISO 14001 este un standard privind managementul de mediu. În documentațiile pentru servicii IT, includerea sa ca cerință pentru găzduirea platformei a devenit obiectul unor observații din partea ANAP.

Potrivit documentelor, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a considerat cerința restrictivă și a emis un aviz condiționat pentru remedierea documentației. Cu toate acestea, aceeași condiție a continuat să apară în proceduri ulterioare. În noiembrie 2023, cerința figura în șase proceduri aflate în derulare, cu o valoare estimată cumulată de aproximativ 2,35 milioane de lei. În ianuarie 2024, aceeași condiție apărea în procedurile de la Laza și Pochidia, cu o valoare estimată de 800.000 de lei. Pentru o achiziție IT, întrebarea fundamentală este dacă o asemenea certificare are legătură proporțională și obiectivă cu capacitatea furnizorului de a asigura securitatea, disponibilitatea și protecția datelor. În cazul de față, această întrebare a fost ridicată chiar în cadrul procesului de verificare a achizițiilor.

Consultantul, vânzătorul și apoi firma de mentenanță 

Structura corporativă face povestea și mai complicată. Athos Total Consulting a fost înființată în 2015 de Adriana Cioară și a funcționat la aceeași adresă cu firme asociate lui Gabriel Al-Baba și George Anghel, oamenii din spatele AConnect. Ulterior, părțile sociale ale Athos au trecut prin alte persoane. În 2023, firma a ajuns la Dorica Ramona Pop, despre care se spune că ar fi verișoara unei angajate de la cabinetul parlamentar al lui Alfred Simonis. Aceasta a demisionat după apariția publică a legăturii. Important este că firma de consultanță a rămas aceeași, în timp ce beneficiarul efectiv al contractelor de implementare era o altă companie asociată aceluiași grup de interese.

Din 2026, apare a treia verigă: Digitax Online Public Services

Compania este controlată, potrivit datelor prezentate în investigație, prin structuri asociate lui George Anghel și Gabriel Al-Baba. În trecut, administrator a fost George Anghel, iar ulterior asociatul unic a devenit Insights Enterprise SRL din Brașov, controlată majoritar de Mihaela-Oana Anghel, fosta soție a lui Anghel.

Mecanismul se închide astfel: o firmă consultă și redactează documentația, alta implementează soluția, iar ulterior o a treia asigură mentenanța. În comuna Fălciu, de exemplu, Primăria a plătit 14.000 de lei pentru consultanță către Athos în 2022. În 2023, Digitax a primit 162.449 de lei pentru implementarea ecosistemului. În mai 2026, aceeași Primărie a mai plătit 18.000 de lei pentru mentenanța sistemului. În total, 17 dintre autoritățile care plătesc în prezent mentenanță către Digitax sunt instituții în care Athos făcuse anterior consultanța și AConnect realizase implementarea.

Numele lui Dan Marian apare în dosarul afacerii 

În această poveste, apare și Dan-Mihai Marian, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui, fost senator și deputat. Potrivit informațiilor prezentate despre ancheta procurorilor, acesta ar fi coordonat de facto asociația de digitalizare a județului, înființată în perioada administrației Dumitru Buzatu, și ar fi avut un rol în direcționarea unor proiecte IT către grupul de firme mai sus menționat. Procurorii susțin și că Marian ar fi solicitat foloase reprezentanților companiei. Săptămâna trecută, Dan Marian a declarat pentru Reporter de Iași că a recomandat instituțiilor din județul Vaslui să se digitalizeze și că la Consiliul Județean au existat întâlniri și prezentări ale mai multor companii. El a susținut că platforma este complexă și că la CJ Vaslui activitatea este automatizată.

Un program european cu bani mulți și reguli care trebuiau să garanteze concurența 

ÎN ATENȚIA DNA… O parte importantă a finanțării a venit prin PNRR, Componenta 10 – Fondul Local, care a alocat administrațiilor locale fonduri consistente pentru digitalizare și alte investiții. În acest context, sute de mii sau milioane de lei au fost disponibili pentru proiecte informatice. Problema pe care o ridică acum procurorii Anticorupție nu este existența finanțării europene și nici faptul că administrațiile au cumpărat servicii digitale. Problema este modul în care au fost construite unele dintre achiziții: aceleași valori repetate, aceeași consultanță, aceiași furnizori, proceduri cu un singur ofertant și o succesiune comercială în care aceeași zonă de interese apare înainte, în timpul și după achiziție. Sunt și litigii în instanță privind unele dintre aceste proiecte. De exemplu, într-un dosar privind Consiliul Județean Tulcea apar Athos Total Consulting și AConnect Smart Software în legătură cu un litigiu de contencios administrativ, iar alte cauze privesc documentații și decizii referitoare la proiectele de digitalizare.

Imaginea de ansamblu este greu de ignorat

INCREDIBIL… Combinațiile de mai sus arată ce a însemnat, cu adevărat, digitalizarea pentru o mare parte a instituțiilor din județul Vaslui. O administrație publică plătește o firmă să-i spună ce trebuie să cumpere. Documentația rezultată stabilește condițiile achiziției. O companie asociată aceleiași zone de interese ajunge să vândă produsul. După implementare, o altă firmă din același cerc comercial preia mentenanța. La Dragomirești, pentru 35 de luni de acces la o platformă pe care locuitorii intervievați nu o cunosc și pe care funcționarii o folosesc limitat, factura este de 400.000 de lei. În alte 15 comune din Vaslui, suma este aceeași. În 13 comune din Tulcea și Constanța, suma este din nou aceeași, dar de două ori și jumătate mai mare. Iar la orașe și consilii județene, factura sare de două milioane de lei. Digitalizarea administrației este necesară. Întrebarea pe care o lasă aceste contracte este însă alta: cât costă, în România, să digitalizezi o instituție și cine stabilește prețul? Pentru că atunci când consultantul definește nevoia, furnizorul vinde soluția, iar o companie apropiată preia mentenanța, granița dintre cel care scrie lista de cumpărături și cel care încasează riscă să fie „patrulată” de procurorii Anticorupție.