De unde vine numele orasului Bârlad (FOTO)

CERCETARE…Despre provenienta numelui Bârlad sunt foarte multe de spus si este foarte greu de concentrat într-un articol tot ce s-a scris pe aceastã temã. Dupã o analizã a ipotezelor emise, rezultã mai multe concluzii. Prima se referã la faptul cã ipotezele au fost elaborate în mod singular, fãrã o cooperare între cercetãtori cu specializãri diferite, fiecare prezentând o ipotezã, dar cu argumente putine sau chiar amuzante, ca sã nu spunem altfel : „bâr la ladã”, „bâr la vad”, „tarã cu cai”. A doua concluzie se referã la faptul cã ipotezele emise nu prezintã si o abordare geograficã, mai exact evolutia geomorfologicã a vãii râului Bârlad, care în trecut arãta cu totul atfel fatã de cum aratã astãzi. Nu se putea sã nu fie aduse în discutie ironiile postate de unii cetãteni referitoare la pestii de pe stema Bârladului, care ar proveni din Prodana sau Regie, probabil fãrã sã stie mãcar cã cele douã lacuri s-au format pe vechea albie a râului Bârlad. Profesorul Valentin Rãscanu încearcã sã ne arate – ca geograf, de unde vine numele orasului Bârlad!

Prof. Valentin Rãscanu a precizat cã a acceptat aceastã provocare dupã ce a citit articolul publicat de profesorul Gheorghe Clapa, în revista Elanul , unde, la final, face urmãtoarea afirmatie: <<În concluzie, semnalãm cã cele arãtate mai sus, cu privire la etimologia cuvântului „Bârlad”, nu vor sã facã o dovadã certã a celor afirmate, ci le-am expus numai ca o literaturã etimologicã, lãsând dezlegarea finalã a problemei pe seama filologilor, care îsi vor spune cuvântul hotãrâtor>>.

Ipotezele elaborate de diversi autori încã de acum peste un secol.

<<În 1887, Petre Condrea publica „Dictionarul Geografic al judetului Tutova”, unde precizeazã cã râul Bârlad (pag 18) are o vale în formã de elipsã, iar culmile centripede se pierd în valea principalã, pe unde curge. Putem spune cã este prima observatie geograficã corectã care reprezintã totodatã si un indiciu important. În 1889, Alexandru Papadopol Calimah publica „Notitã istoricã despre Bârlad”, unde prezintã primele ipoteze legate de etimologia Bârladului : „În continuare, Alexandru Papadopol Calimah prezintã si alte ipoteze precizând autorii : „Unii au crezut cã acest oras este de origine cumanicã. Altii gãsesc asemãnarea între numele Bârlad cu Barilada sau Barlada, regiune din Spania si cu Barletta sau Barleta din Italia. În aceeasi notitã istoricã, Alexandru Papadopol Calimah prezintã si alte denumiri: Ballad – 1785 de cãtre Le Comte d’Honterive, gentilom al ambasadei franceze din Constantinopol. În 1974, profesorul George B. Popescu scrie un articol în scoala Bârlãdeanã „Bârladul la 800 de ani de existentã istoricã certã”, unde reia ipotezele prezentate de Alexandru Papadopol Calimah, dar insistã pe ipoteza emisã de istoricul si slavistul Ion Bogdan potrivit cãreia numele derivã de la panslavicul „berlo”(bãt, nuia, creangã) care însemna la început loc umplut cu bete, nuiele, crengi, uscãturi. Aceasta ipotezã a fost admisã de A.D. Xenopol si Nicolae Iorga dar si de marele salvist Weigand, care sustinea cã numele Bârladului ar reprezenta un loc unde s-a fãcut cu crengi, pari, lemne, o stavilã în calea apelor.Profesorul Dan Ravaru afirma cã existã o slavizare realã dar exageratã>>, precizeazã prof. Valentin Rãscanu.

Cum au fost strãmutate vechile cartiere Munteni si Podeni

Explicatiile profesorului Rãscanu aratã cã inundatiile din 1932 pe Valea Bârladului au dus la strãmutarea celor douã cartiere din zona de luncã, Munteni si Podeni, în zona dealurilor de Vest si schimbarea cursului râului spre Est.

<<Ștefan N. Popa si Pavel Florea au scris legenda despre ciobanul care, trecând odatã niste oi de la un mal la celãlalt, striga „bâr, ladã,bârr!” – Mai exact ar fi spus „bârr la ladã” în acest caz „lada” fiind o plutã de forma unei lãzi pe care treceau oile împiedicândule astfel sã sarã în apã. Ca aceastã strigare a ciobanului sã dea numele locului (toponim) ar fi trebuit ca circulatia sã fie intensã de pe un mal pe celãlalt, ceea ce este putin probabil. C. D. Zeletin propune „ bâr la vad”, la fel provenind de la strigãtul ciobanilor, fãrã sã explice reductia vocalei „a” si consoanei „v”. Alexandu V. Boldur, analizând numele Bârladului, a ajuns la concluzia cã orasul este foarte vechi, de pe vremea gotilor. Singura dovadã despre goti o întâlnim la Vasile Palade, fostul director al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad,care a mentionat un alt articol publicat în revista Scoala Bârlãdeanã” în 1974, „Mãrturii arheologice cu privire la vechimea Bârladului”,cã „În sânul comunitãtilor autohtone de pe Valea Seacã se gãsesc si reprezentãri ale populatiilor gotice în migratia pãrtile probabil grupului taifalic,dar ponderea acestora nu depãseste procentul de 6% din numãrul de locuinte sau morminte ceretate”. Cât de real este acest procent, nu stim, dar stim astãzi cã a existat o asezare de tip Suntana de Mures pe malul drept al pârului Valea Seaca, certificatã de specialistii de la Muzeul Judetean Vaslui si prezentatã anterior>>, a mentionat prof. Valentin Rãscanu. .

O scurtã concluzie

Dupã prezentarea acestor ipoteze si a argumentelor, pentru unele dintre ele profesorul puiestean Rãscanu a precizat cã a încercat sã arate Valea Bârladului din punct de vedere geografic (geomorfologic) pentru a demonstra importanta acestui loc (toponim), dar si a însemnelor de pe stemã, mai exact cei trei pesti.

<<Valea Bârladului se prezenta în trecut cu totul diferit fatã de ceea ce vedem astãzi, iar pentru cei ce nu cunosc istoria Bârladului, cei trei pesti ce reprezintã bogãtia în peste poate fi o ironie.Locul a fost determinat de câteva conditii naturale: schimbarea bruscã a directiei de curgere spre sud – vest, culmile devenind perpendiculare pe directia de curgere iar afluentii având o fortã mai mare de înaintare în albie, în principal pârâul Valea Seacã datoritã diferentei de nivel. Acest fenomen se întâmplã astãzi si pe lacul Cuibul Vulturilor de pe Râul Tutova, unde conul de dejectie al pârâului Roscani pare sã împartã lacul în douã. Profesorul Gheorghe Clapa ,într-un articol publicat în revista Elanul nr. 203, 2019, „Istoria Bârladului”, explica abundenta de peste prin existenta unei salbe de lacuri pe Valea Bârladului, ceea ce este adevãrat!Un loc bogat în ape, lacuri bogate în peste, un loc înconjurat de terenuri fertile, inundate frecvent, ars, pustiit, dar de fiercare datã renãscut prin aportul populatiei din apropiere, asa se explicã informatiile rãmase, uneori contradictorii, când un târg înfloritor, când o zonã arsã, pãrãsitã ,dar de fiecare data renãscutã””, a încheiat prof. Valentin Rãscanu.

(Material realizat de prof. Valentin Rãscanu geografie, cu sprijinul prof. Groza Sorin  limba românã – Liceul Puiesti)