Codruţa Jipa a renunţat la cariera de actriţă pentru a le preda copiilor dintr-un sat sărac. Orele ei sunt o adevărată bucurie pentru elevi, care fac exerciţii de dicţie şi jocuri de rol, fiind astfel încurajaţi să fie creativi şi curajoşi. Codruţa Jipa (42 de ani) a absolvit Facultatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş şi a urcat pe scenele teatrelor din Oradea şi Braşov. Nu este niciun secret că în România viaţa unui actor nu este deloc uşoară, astfel că s-a văzut obligată să renunţe la marea ei pasiune. „Trăiam de pe o zi pe alta. Teatrul îmi oferea un soi de confort psihic, dar când mă duceam în cabină după aplauzele publicului, simţeam o singurătate cumplită şi mă întrebam ce o să fac mâine. Actorii nu erau prea bine văzuţi nici de autorităţi şi atunci am spus: «Stop. Nu pot să-mi bat joc de mine»“, povesteşte artista. În 2010, Codruţa Jipa a plecat în Franţa la studii, dar şi ca să muncească, sperând, la fel ca mulţi români, că Occidentul îi va oferi confortul unui trai fără griji. A revenit, însă, repede în România, pentru că nu s-a adaptat la stilul de viaţă din Hexagon. „Nu am depăşit şocul cultural. Am intrat din nou într-un joc al supravieţuirii şi era exact ceea ce nu căutam.“ În ţară, a încercat tot felul de meserii, pornind de la vânzări până la proiecte pe fonduri europene, iar după o perioadă de căutări a descoperit că cel mai mult îi place să lucreze cu copiii de vârste mici. În 2019, a urmat cursurile intensive ale organizaţiei Teach for Romania şi a ales să predea la şcoala din localitatea Bragadiru, din judeţul Ilfov, unde trăieşte o comunitate săracă.
Cum înveţi literele alfabetului bătând mingea
În prezent, lucrează cu 29 de copii de clasă pregătitoare şi a găsit o metodă prin care să-şi continue pasiunea pentru teatru. Orele Codruţei Jipa sunt presărate cu diverse exerciţii specifice teatrului, care fac lecţiile mult mai interesante şi distractive. „Experienţa ca actriţă îmi prinde foarte bine acum. Folosesc foarte mult din tehnicile din teatru la predare. Consider că învăţarea trebuie făcută prin joacă. Sistemul de învăţământ românesc este în continuare destul de rigid. Nu vreau să generalizez, dar cred că nici nu vrem să schimbăm, şi spun asta din perspectiva cadrelor didactice. Ne este foarte comod să facem ce am învăţat şi nu vrem să ieşim din zona de confort.“
Citeste mai mult: adev.ro/qn2hfq
