VIDEO | De ce ar veni turiștii la Vaslui? Ciprian Trifan: „Avem diverse lucruri, nu-mi vin acum în minte!”
TRIFAN LANSEAZĂ TURISMUL VASLUIAN
AVEM DI TĂTI… Președintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, a continuat ideea ciudată a lui Dumitru Buzatu de dezvoltare a turismului vasluian. În principiu, nu e o idee rea. În practică, însă, e dezastru. În ultimii șase ani, doar Consiliul Județean Vaslui a cheltuit pentru diverse proiecte turistice aiurite peste un milion de lei. Și, dacă tot se cheltuie acești bani în gale de lux, ar fi bine ca cei prezenți să meargă acolo cu lecția învățată. Un exemplu de repetenție turistică este exact declarația dată de Ciprian Trifan la gala de ieri: o mulțime de afirmații discutabile și gogomănii pe care le-am analizat în detaliu.
La gala de ieri, președintele Ciprian Trifan a vorbit despre cât de multe oferă județul Vaslui. De exemplu: „Avem un județ care are 18 mănăstiri care vă vor cuceri dacă veți veni la noi acasă. Ospitalitate, cu sufletul curat, cu ambiție și cu oameni frumoși”.În fapt, conform datelor oficiale centralizate de Episcopia Hușilor, care administrează bisericile și așezămintele monahale din întreg județul Vaslui, numărul exact se împarte astfel: 12 mănăstiri active și 2 schituri recunoscute oficial ca subunități dependente de mănăstirile mari. Monografia oficială publicată de eparhie, intitulată „Tinda Raiului – Mănăstiri și schituri din ținutul Vasluiului”, inventariază și prezintă detaliat istoricul tuturor acestor 14 așezăminte monahale active din județ. Poate între timp a mai apărut una, dar sigur nu bate cu cifrele lui Trifan. Dar, până la urmă, nu numărul contează, ci „sufletul curat”.
Despre „itineralii” și cea mai înaltă biserică de lemn din capul lui Trifan
„Am cel puțin 10 «itineralii», dacă nu chiar mai multe. Zonele sunt diferite, sunt pline de viață. Putem vorbi de ruta bisericilor de lemn, pentru că noi avem cea mai înaltă biserică de lemn din regiunea Moldovei. Putem vorbi de un «itineraliu» în cele 18 mănăstiri. Putem vorbi de a merge în zona Murgeni, în zona Cârja, unde avem o mini-deltă. Putem să facem un itinerariu în zona Bunești-Averești, unde avem podgorii și unde se face vinul de zghihară, zghihara noastră seacă, care este vinul nostru de aici, de acasă. Avem diverse lucruri, nu-mi vin în minte. Avem puncte gastronomice. Așa cum ați văzut și jos… oameni cu suflet, care pun suflet în mâncare…”, a declarat, plin de vervă și optimism, președintele CJ Vaslui. E greu de spus de unde își culege acesta ideile, dar, în privința acelei biserici înalte, sigur sursa a fost foarte proastă, pentru că sursele noastre, mult mai informate, spun că în județul Vaslui nu există o biserică de lemn renumită sau măsurată oficial prin prisma unei înălțimi impresionante ori a unor recorduri de înălțime, cum este cazul celei de la Săpânța-Peri, din Maramureș, care atinge 78 de metri și este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Bisericile de lemn din județul Vaslui sunt lăcașuri de cult tradiționale, de dimensiuni parohiale sau foste schituri, apreciate pentru vechimea și valoarea lor istorică, nu pentru altitudine.
N-avem noi personalități? Avem și istorice, și contemporane!
La întrebarea cu personalitățile din județ, Trifan a ghicit trei, dar apoi a dat-o în diverse pe contemporaneitate, cu valorile care duc la dezvoltarea societății noastre, oriunde lucrează. A se vedea cazul lui Irinel Stativă. Că e parlamentar, că e vreo agenție guvernamentală sau o funcție de șef la Protecția Copilului, personalitatea iese la suprafață.„Păi, personalități. Avem Alexandru Vlahuță, avem pe Alexandru Ioan Cuza, avem pe Dimitrie Cantemir. Avem o serie de oameni, personalități istorice, dar și personalități contemporane, pentru că, deși nu se vorbește despre acest lucru, dacă o să analizați Vasluiul, vasluienii sunt peste tot acolo unde trebuie făcută munca care duce la dezvoltarea societății noastre”, a punctat Ciprian Trifan.
Peste un milion de lei a aruncat Consiliul Județean Vaslui „pe apa turismului”
BANI ARUNCAȚI… Vasluiul pare să fi descoperit o formulă originală de promovare turistică: întâi cheltuim o căruță de bani, apoi așteptăm turiștii care nu vor să vină. Estimativ, în perioada 2020-2026, promovarea turismului a costat Consiliul Județean în jur de 1,2 milioane de lei.În 2025, județul a numărat însă 40.120 de sosiri turistice, dintre care doar 1.396 de străini – adică aproximativ 3,5%. La socoteala simplă, cei 1,2 milioane de lei înseamnă cam 30 de lei pentru fiecare sosire turistică din 2025. Iar dacă privim evoluția, realitatea devine aproape tragică: în 2023 și 2024, Vasluiul trecea de 51.000 de sosiri, pentru ca în 2025 să ajungă la circa 40.700 – o scădere de peste 20% într-un singur an. În același timp, oferta turistică rămâne modestă: în 2025, județul avea 26 de structuri de cazare și 1.053 de locuri, dintre care doar trei hoteluri. Așadar, dacă milionul de lei a fost pus să aducă turiști, trebuie recunoscut că măcar unul dintre ei a venit sigur: statistica. Ea ne spune că, după șase ani de promovare și aproximativ 1,2 milioane de lei, Vasluiul nu s-a transformat tocmai în litoralul Moldovei. Ba chiar, în 2025, a avut mai puțini turiști decât în anii imediat anteriori.
Mănăstirile din județul Vaslui chiar merită vizitate
MENȚIUNE… Ca să fie foarte clar: mănăstirile din județul Vaslui chiar merită vizitate și nu au nicio vină pentru felul în care au fost prezentate la Gala Turismului. Județul are lăcașuri cu vechime, istorie, arhitectură și povești care pot constitui foarte bine puncte de atracție pentru turiști. Problema nu este că Vasluiul nu are ce arăta, ci că, atunci când ai ocazia să vinzi turistic un asemenea patrimoniu, ar fi util să știi exact ce ai în curte și să poți spune coerent de ce merită să vină omul până aici. Altfel, dintr-o ofertă turistică reală, ajungi la „avem 18 mănăstiri” și „diverse lucruri, nu-mi vin acum în minte” – formulă care poate fi orice, numai promovare turistică nu.
Păi, de ce vă mirați? Așa lideri, așa turism!
Când fac deplasări spre București trec pe la statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare. Nici la această NU ESTE amenajată o TOALETĂ PUBLICĂ pentru ca turistul să poată zăbovi și, eventiual, să-și LASE BANII în zonă.
Te oprești, te plimbi, privești peisajul, dar pleci repede pentru că după ce cobori scările …. cauți toaleta! Jenant!
Este posibil ca președintele CJ să se fi referit la Biserica de lemn a Mănăstirii Mălinești, comuna Gârceni, jud. Vaslui, care a fost restaurată în urmă cu câțiva ani. Merg frecvent la această Mănăstire. Cu respect.
Rusu Jenică
Link spre site-ul Episcopiei Hușilor https://episcopiahusilor.ro/biserica-de-lemn-manastirii-malinesti-fost-restaurata-integral
Ce intrebare dwe baraj? vaslui care are o istorie asa bogata de ce ar veni turistii aici? tre sa fii din oras oras daca pui intrebarea asta. Istorie la cativa km de oras dar si in oras la curtea domneasca+cel mai frumos parc din regiune si altele.. Numai carcotasii si haterii vor zice ca nu ai ce vedea in Vaslui. Eu ii contrazic pe toti am vizitat 3 sferturi din tara asta si pot spune cu mana pe inima ca Vaslui e un oras frumos si are ce oferi e in top 15 in opinia mea. Nu va mai place? plecati cine naiba va tine aici? vin altii stati linistiti orasul e in dezvoltrare nu e ca barlad care arata ca acu 40 de ani din pacate si care nu se dezvolta
Turiștii te contrazic , poți să bagi și 10 miliarde tot n-o să-ți nimeni aici ,dar dacă au bagă mare
De atâta timp și un prost își dădea seama
Se poate un rahat, degeaba ai istorie dacă n-ai ce să le arăți, turiștii nu vin să asculte povești, ei vin să vadă, ceva, construit in istorie nu rahaturi, să se odihnească, ce să vadă la statuia lui Stefan cel mare? niște dealuri? Iar la biserici sunt vreo 2 mai de doamne ajută, care iar nu merita sa bați atâta drum doar pentru asta,, te-ai dus în nordul Moldovei și ai ce vedea acolo,nu doar jumătate de oră, și peisaje și să te odihnești
VASLUIUL TURISTIC DOARME. AVEM ISTORIE, AVEM OBIECTIVE, AVEM BANI INVESTIȚI. CE NE LIPSEȘTE?
De ce Vasluiul nu reușește să transforme ceea ce are într-o adevărată destinație turistică?
Vasluiul are o problemă pe care nu o mai putem ascunde după statistici, broșuri, strategii și declarații oficiale.
Nu ducem lipsă de obiective turistice. Duceam și încă ducem lipsă de o strategie profesionistă care să le transforme în destinație.
Avem Ștefan cel Mare și Bătălia de la Podul Înalt. Avem Curtea Domnească. Avem mănăstiri, biserici de lemn, conace, case memoriale, muzee, situri arheologice, podgorii, tradiții, gastronomie, Prutul, zona Cârja–Murgeni, Bârladul, Hușii și zeci de alte locuri care ar putea constitui o rețea turistică coerentă.
Consiliul Județean însuși prezintă public o listă consistentă de obiective și trasee turistice. (MyTravel Express)
Atunci întrebarea este simplă:
De ce nu se vede acest potențial în economia și imaginea turistică a județului?
⸻
PODUL ÎNALT: EXEMPLUL PERFECT AL UNEI INVESTIȚII CARE ARE NEVOIE DE MANAGEMENT, NU DOAR DE INAUGURARE
Să luăm unul dintre cele mai importante simboluri ale județului: Ansamblul monumental de la Podul Înalt.
Acolo s-au făcut lucrări importante de reabilitare și amenajare. A fost creat inclusiv parcul tematic „Ctitorii Ștefaniene”, cu machete reprezentând cetăți și monumente asociate epocii lui Ștefan cel Mare.
Ideea este excelentă.
Dar ce se întâmplă după inaugurare?
În septembrie 2024, un turist care a vizitat obiectivul a consemnat într-o recenzie publicată pe platforma AmFostAcolo că unele machete erau deja afectate: piese rupte și pietriș aruncat în interiorul modelelor. Același turist a remarcat lipsa unei supravegheri vizibile. (AmFostAcolo)
Mai mult, într-un comentariu ulterior, autorul recenziei a precizat că proiectul prevedea existența unui supraveghetor și că vizitatorii nu ar fi trebuit să aibă acces liber la machete. (AmFostAcolo)
Acesta este un semnal de alarmă.
Nu pentru că putem pune în cârca tuturor turiștilor comportamentul câtorva indivizi.
Ci pentru că o investiție publică în patrimoniu trebuie protejată după inaugurare cu aceeași seriozitate cu care a fost construită.
Dacă o machetă poate fi deteriorată cu o pietricică, dacă poate fi ruptă o componentă cu mâna și dacă obiectivul nu este supravegheat suficient, atunci problema nu mai este doar „lipsa bunului-simț”.
Este și o problemă de management al patrimoniului.
⸻
NU ESTE NORMAL SĂ RENOVĂM ASTĂZI ȘI SĂ REPARĂM MÂINE
Un obiectiv turistic nu înseamnă doar beton, piatră, bronz, lemn și bani europeni sau bani publici.
Înseamnă:
întreținere.
supraveghere.
curățenie.
siguranță.
informare.
reparații rapide.
promovare.
Dacă apar chiștoace, pahare de cafea și gunoaie, ele trebuie eliminate.
Dacă se rup elemente, acestea trebuie reparate.
Dacă machetele sunt vulnerabile, trebuie protejate.
Dacă oamenii aruncă obiecte în ele, se montează protecții.
Dacă este nevoie de supraveghere, se asigură supraveghere.
Nu putem construi un obiectiv turistic și apoi să ne mirăm că turiștii îl folosesc.
Managementul turistic trebuie să pornească de la realitate, nu de la proiectul de pe hârtie.
⸻
PATRIMONIUL NU SE APĂRĂ CU „NU AVEM CE FACE”
Există soluții tehnice simple și perfect rezonabile.
Pentru obiectivele vulnerabile pot fi folosite, după caz:
* plexiglas sau policarbonat rezistent la vandalism;
* bariere discrete;
* protecții transparente;
* camere video;
* iluminat;
* senzori;
* delimitări fizice;
* supraveghere în intervalele aglomerate;
* panouri educative;
* verificări zilnice;
* intervenții rapide.
Nu trebuie să transformăm Podul Înalt într-un muzeu închis într-o cutie.
Dar trebuie să ne comportăm ca niște administratori care înțeleg că o investiție publică trebuie protejată după ce a fost plătită.
⸻
ȘI ACUM AJUNGEM LA MAREA PROBLEMĂ: PROMOVAREA
Vasluiul nu poate pretinde că are turism dacă obiectivele sunt prezentate ca o listă într-o broșură.
Turistul de astăzi nu caută:
„Lista monumentelor istorice din județul Vaslui.”
Turistul caută:
„Ce pot face în Vaslui într-o zi?”
„Unde merg în weekend?”
„Unde pot degusta vin?”
„Ce pot vizita cu copiii?”
„Ce traseu pot face cu mașina?”
„Unde pot mânca local?”
„Ce merită văzut lângă Vaslui?”
Aici se face diferența între patrimoniu și produs turistic.
⸻
CE AVEM?
Avem Ștefan cel Mare.
Avem Podul Înalt.
Avem Curtea Domnească.
Avem Huși și tradiția viticolă.
Avem mănăstiri.
Avem conace.
Avem muzee.
Avem Bârlad.
Avem Prutul.
Avem Cârja.
Avem tradiții și gastronomie.
Avem povești.
Avem materia primă.
Dar cine o transformă într-un produs?
⸻
CENTRUL DE INFORMARE TURISTICĂ TREBUIE SĂ FIE MOTORUL, NU DECORUL
Centrul Municipal de Informare și Promovare Turistică a fost inaugurat în 2016, investiția fiind prezentată la acel moment ca un instrument destinat promovării municipiului și județului. (Anat)
Descrierea oficială a centrului este ambițioasă: informarea turiștilor, promovarea Vasluiului, furnizarea de informații despre obiective, activități și evenimente.
În 2024, însă, presa locală a ridicat public întrebări privind activitatea centrului, inclusiv lipsa unui raport public de activitate și vizibilitatea redusă în mediul online. Articolul cita inclusiv discuții din Consiliul Local privind utilitatea și modul de folosire a spațiului. Acestea sunt afirmații jurnalistice și trebuie tratate ca atare, însă întrebările sunt suficient de concrete încât administrația să poată răspunde cu date. (Vremea noua – Liderul presei vasluiene)
Și aici trebuie să fim corecți.
Există și opinii pozitive.
Un ghid turistic publicat recent descrie centrul drept un punct de pornire util, „bogat în informație, hărți, cărți și materiale promoționale”. (MyTravel Express)
Perfect.
Atunci să vedem cifrele.
Câți turiști au intrat în centru în 2024?
Dar în 2025?
Câți au fost români?
Câți străini?
De unde au venit?
Ce au cerut?
Câte trasee turistice au fost construite pornind de la aceste solicitări?
Câte parteneriate cu pensiuni, restaurante, crame și agenții de turism există?
Câte campanii digitale a făcut centrul?
Cât trafic a generat promovarea sa?
Câte obiective au fost efectiv promovate?
Acestea sunt întrebări normale într-o administrație publică.
⸻
NU ESTE SUFICIENT SĂ AVEM UN BIROU. TREBUIE SĂ AVEM REZULTATE.
Un centru turistic modern trebuie să fie un adevărat dispecerat al turismului local.
Trebuie să știe:
* ce obiective avem;
* în ce stare sunt;
* când sunt deschise;
* cine le administrează;
* cum ajunge turistul la ele;
* unde poate mânca;
* unde poate dormi;
* ce evenimente sunt;
* ce traseu poate face;
* ce spun turiștii despre ele.
Și mai ales:
ce trebuie reparat și ce trebuie promovat.
⸻
RECENZIILE TURIȘTILOR TREBUIE SĂ DEVINĂ RAPORT DE ACTIVITATE
Este absurd să avem internet, Google Maps, Tripadvisor, Facebook, Instagram, YouTube și platforme turistice și să nu folosim aceste surse pentru administrarea turismului.
Un centru profesionist ar trebui să aibă lunar o analiză:
CE SPUN TURIȘTII DESPRE VASLUI?
Ce le place?
Ce îi nemulțumește?
Unde găsesc gunoi?
Unde nu există indicatoare?
Unde nu există toalete?
Unde găsesc obiective închise?
Unde sunt probleme de acces?
Unde sunt elemente deteriorate?
Unde vor să se întoarcă?
Această informație valorează enorm.
Pentru că este feedback real de la beneficiar.
⸻
TREBUIE SĂ ÎNCETĂM SĂ MAI VINDEM „OBIECTIVE”
Trebuie să vindem experiențe.
De exemplu:
„DRUMUL LUI ȘTEFAN CEL MARE – O ZI ÎN VASLUI”
Vaslui → Curtea Domnească → Muzeu → Podul Înalt → gastronomie locală.
Nu o listă.
Un traseu.
⸻
„WEEKENDUL VINULUI DE HUȘI”
Huși → podgorie → degustare → gastronomie → patrimoniu → cazare.
Nu:
„Avem podgorii.”
Ci:
„Vino două zile să descoperi vinul și patrimoniul Hușilor.”
⸻
„VASLUIUL PENTRU FAMILII”
Muzeu → parc → activități → Bârlad → Planetariu → Zoo.
⸻
„VASLUIUL SĂLBATIC”
Prut → Cârja → birdwatching → fotografie → gastronomie rurală.
⸻
TREBUIE SĂ EXISTE O HARTĂ TURISTICĂ DIGITALĂ A JUDEȚULUI
Un singur portal.
Un singur brand.
Un singur loc în care turistul găsește tot.
DESCOPERĂ VASLUI
Fiecare obiectiv trebuie să aibă:
* fotografie profesională;
* descriere;
* coordonate GPS;
* program;
* acces;
* parcare;
* tarif;
* facilități;
* obiective din apropiere;
* restaurant;
* cazare;
* trasee;
* audio-ghid;
* video;
* recenzii.
Și obligatoriu:
română + engleză.
Ulterior:
franceză, germană, italiană, ucraineană etc.
⸻
SOCIAL MEDIA NU TREBUIE SĂ FIE OPȚIONALĂ
Vasluiul trebuie să fie prezent acolo unde este turistul.
Facebook.
Instagram.
TikTok.
YouTube.
Google Maps.
Nu cu fotografii de la ședințe.
Nu cu comunicate administrative.
Ci cu:
povești.
„5 locuri pe care nu le știai în Vaslui.”
„Ce s-a întâmplat la Podul Înalt?”
„De ce merită să mergi la Huși?”
„Un conac uitat în mijlocul Moldovei.”
„Ce poți face în Vaslui într-o zi ploioasă?”
„3 locuri perfecte pentru fotografie.”
„Weekend în Vaslui cu 500 de lei.”
Asta înseamnă promovare.
⸻
ȘI TREBUIE SĂ IEȘIM DIN JUDEȚ
Dacă vrem turiști, nu putem promova Vasluiul doar vasluienilor.
Trebuie să mergem la:
Iași.
Bacău.
Galați.
Brăila.
București.
Chișinău.
Transilvania.
Și, mai ales, online, în toată România.
Trebuie invitați creatori de conținut, jurnaliști de turism, fotografi, bloggeri și vloggeri.
Să vină.
Să vadă.
Să fotografieze.
Să filmeze.
Să povestească.
⸻
TURISMUL TREBUIE SĂ PRODUCĂ BANI ÎN JUDEȚ
Aici trebuie să schimbăm perspectiva.
Turismul nu înseamnă doar „să vină lumea”.
Înseamnă ca turistul să:
doarmă aici.
mănânce aici.
cumpere produse locale.
meargă la cramă.
plătească un ghid.
viziteze un muzeu.
cumpere un suvenir.
stea încă o zi.
Asta înseamnă economie turistică.
⸻
PROPUN UN „PACT PENTRU TURISMUL VASLUIAN 2027–2030”
Un program public, transparent, cu obiective clare.
1. INVENTARIERE
Toate obiectivele turistice.
Starea lor.
Proprietarul.
Administratorul.
Accesul.
Problemele.
⸻
2. PROTECȚIE
Fiecare obiectiv vulnerabil să aibă plan de protecție.
Machetele de la Podul Înalt sunt un exemplu concret.
⸻
3. PROMOVARE
Un brand turistic unic:
DESCOPERĂ VASLUI
⸻
4. DIGITALIZARE
Site.
Hartă.
Aplicație.
Audio-ghid.
QR-uri.
Social media.
⸻
5. PRODUSE TURISTICE
Minimum 10 trasee turistice reale.
Nu PDF-uri.
Trasee pe care turistul chiar le poate face.
⸻
6. PARTENERIATE
Hoteluri.
Pensiuni.
Restaurante.
Crame.
Producători.
Muzee.
Mănăstiri.
Agenții.
Ghizi.
⸻
7. MONITORIZAREA TURIȘTILOR
Raport lunar.
Cine vine?
De unde?
De ce?
Cât stă?
Ce vizitează?
Ce spune?
⸻
8. RAPORT PUBLIC ANUAL
Orice leu cheltuit pentru promovare trebuie să poată fi urmărit.
Nu doar:
„am participat la un târg”.
Ci:
cât a costat?
câți turiști au fost atrași?
ce contacte s-au făcut?
ce rezultate au apărut?
⸻
ȘI UN INDICATOR ESENȚIAL: CÂT TIMP NE IA SĂ REPARĂM CE SE STRICĂ?
Un obiectiv turistic nu trebuie abandonat între două proiecte.
Propun:
sesizare → verificare → intervenție → remediere.
O problemă raportată astăzi nu trebuie să rămână vizibilă un an.
⸻
VASLUIUL NU ARE O PROBLEMĂ DE LIPSĂ A ISTORIEI
Are o problemă de transformare a istoriei în experiență.
Nu avem nevoie să inventăm povești.
Le avem.
Ștefan cel Mare.
Podul Înalt.
Cantemir.
Cuza.
Vlahuță.
Racoviță.
Ralea.
Constantin Tănase.
Mănăstirile.
Conacele.
Vinul.
Prutul.
Bârladul.
Tradițiile.
Gastronomia.
Avem suficient material pentru o destinație turistică.
⸻
DAR NU PUTEM PROMOVA CEEA CE NU PROTEJĂM
Imaginea unui obiectiv degradat este mai puternică decât zece broșuri.
O machetă ruptă.
Un chiștoc.
Un pahar aruncat.
O bancă distrusă.
O toaletă închisă.
Un indicator lipsă.
Un obiectiv închis fără explicație.
Toate acestea spun turistului același lucru:
„Nu ne pasă suficient.”
Iar această impresie ajunge online.
O fotografie poate circula în câteva ore mai mult decât o campanie plătită cu mii de lei.
⸻
VASLUIUL NU ARE NEVOIE DE ÎNCĂ O STRATEGIE CARE SĂ STEA ÎNTR-UN SERTAR
Are nevoie de un plan care să poată fi verificat de orice cetățean.
Cu termene.
Cu responsabili.
Cu bugete.
Cu indicatori.
Cu rezultate.
Și cu o întrebare simplă la sfârșitul fiecărui an:
„Ce s-a schimbat?”
Dacă răspunsul este:
„Am tipărit pliante.”
„Am participat la un târg.”
„Am organizat o întâlnire.”
„Am făcut un filmuleț.”
atunci nu avem încă o strategie turistică.
Avem activitate administrativă.
⸻
VASLUIUL POATE DEVENI O DESTINAȚIE. DAR TREBUIE SĂ ÎNCEPEM SĂ NE COMPORTĂM CA O DESTINAȚIE.
Să protejăm ceea ce avem.
Să curățăm.
Să reparăm.
Să digitalizăm.
Să promovăm.
Să construim trasee.
Să aducem turiști.
Să îi facem să rămână.
Să îi facem să consume produse locale.
Să ascultăm ce spun.
Și să măsurăm rezultatele.
Nu mai este suficient să spunem:
„Avem diverse lucruri.”
Trebuie să putem spune:
„Avem o destinație. Știm ce oferim. Știm cui ne adresăm. Știm cum ajungi. Știm unde mănânci. Știm unde dormi. Știm ce vezi. Știm cât costă. Și știm ce rezultate produce turismul pentru județ.”
Asta înseamnă turism.
Iar dacă vrem ca Vasluiul să fie cunoscut pentru altceva decât prejudecățile pe care le poartă de ani de zile, atunci poate că este timpul să nu mai așteptăm ca alții să ne spună povestea.
Să o spunem noi.
Dar, mai întâi, trebuie să avem grijă de locurile care spun această poveste.
**Vasluiul are patrimoniu.
Vasluiul are povești.
Vasluiul are oameni.
Îi lipsește doar curajul administrativ de a transforma toate acestea într-o adevărată destinație turistică.**
Frate, mai adaugă încă vreo 15 pagini ceva!
Nu e cam puțin?
hai că se poate!
PS: apreciez efortul dvs etc
Pai cum nu avem. Avem blocul 32 de pe avântului, care este cel mai frumos din lume, nu din tara! Apoi avem clădirile din fosta zona industriala, un nde se adăpostesc biscuiți și napolitane. Avem varianta ocolitoare, unde îți poți verifica dacă lucrarea dentara a fost executata corect, îți poți verifica și articulațiile masinii. Nu trebuie ratata clădirea fostei case a piinerului, până nu se dărâmă de tot. Este multe de văzut, numai sa ai timp🤪
Timpul a depășit omul!
Nostradame, să știi și tu că gala turismului a avut loc azi 23.09.2026, nu ieri.