Cutremurul din 1940: ziua în care a dispărut un întreg oraş. Numeroase clădiri emblematice din Bucureşti au avut de suferit

La 10 noiembrie 1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter a zguduit România pentru 45 de secunde, având epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 133 de kilometri. Atunci s-a prăbuşit complexul Carlton, un simbol al Bucureştiului interbelic, şi au fost afectate Ateneul Român, Teatrul Naţional, Opera, Banca Naţională, Casa de Depuneri şi Palatul Justiţiei. Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe rememorează tragedia prin care a trecut România în urmă cu 80 de ani, când oraşele din sudul şi centrul Moldovei şi nord-estul Munteniei au suferit pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti, oraşul Panciu fiind aproape complet distrus, precum şi penitenciarele de la Doftana şi Mărgineni. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic, ca energie eliberată, din secolul XX.    Cutremurul a fost resimţit puternic şi în Bucureşti, unde a produs importante distrugeri şi a provocat sute de morţii. Au fost afectate zeci de clădiri din Capitală, inclusiv monumente de arhitectură precum Ateneul Român, Teatrul Naţional, Opera, Banca Naţională, Casa de Depuneri ori Palatul Justiţiei.    În acea zi fatidică s-a prăbuşit turnul complexului Carlton, un simbol al Bucureştiului interbelic şi una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, construit din beton armat pe 14 niveluri, înalt de peste 45 de metri. În clădire se aflau peste 200 de persoane în momentul cutremurului, majoritatea pierzându-şi viaţa.    Simbol al modernizării şi considerat o minune a arhitecturii româneşti interbelice, Blocul Carlton se afla între Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, la intersecţia de astăzi a Bulevardului Nicolae Bălcescu cu Strada Ion Câmpineanu, pe atunci Bulevardul Ion C. Brătianu (fost Strada Colţei), respectiv Strada Regală (fostă Aristide Briand).    Complexul inaugurat în 1936 era compus din trei corpuri de clădire distincte, având la parter o sală de cinematograf şi diverse magazine care au devenit foarte rapid loc de promenadă, apartamentele fiind foarte căutate de persoanele înstărite, multe din lumea mondenă. Clădirea din beton armat fusese proiectată de arhitecţii George M. Cantacuzino şi Vasile Arion şi realizată de constructorii fraţi Karl şi Leopold Schindl.    Calculele de rezistenţă a clădirii au fost efectuate de inginerul Franz G. Schüssler. O serie de erori tehnic de amplasament, proiectare şi execuţie au contribuit la această tragedie, fiind parţial remediate ulterior prin normele de construcţie obligatorii elaborate după 1945 şi, mai târziu, după cutremurul din 4 martie 1977.    Bilanţul total al cutremurului din 1940 nu a fost niciodată finalizat şi făcut public, catastrofa fiind urmată de tragediile şi distrugerile fără precedent din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.    Datele şi ştirile făcute publice au fost cenzurate la data producerii evenimentelor. Cifrele oficiale menţionează un total de 429 morţi, peste 1.000 de răniţi şi 12.000 de sinistraţi.

Citeste mai mult: adev.ro/qjkixl