Cum atentează Guvernul Bolojan la siguranța națională a românilor: prevenirea bolilor de la animale la oameni, grav subfinanțată | VIDEO

Medicii care au contract cu statul pentru servicii de sănătate veterinară au fost informați că din 10.000 lei, cât au primit în 2025, vor rămâne cu doar 5.000 lei/cabinet, în anul 2026. Această sumă, în cuantum de 10.000 lei, a fost acordată lunar, în ultimii 5 ani, ca urmare a unor semnale venite din teritoriu, în special în mediul rural, acolo unde serviciile de supraveghere sanitar-veterinară, cu tot ce implică ele, de la vaccinări, catagrafiere, consiliere, biosecuritate, riscă să nu mai poată fi prestate pentru că medicii tineri nu sunt mulțumiți de veniturile încasate. În anul 2020 s-a pus problema alocării unui plafon per cabinet astfel încât să se stopeze exodul medicilor tineri din județele cele mai afectate de această penurie a profesioniștilor, Vasluiul numărându-se printre aceste județe. Odată instituit acest plafon, de cei 10.000 lei/lună/cabinet medic concesionar, au beneficiat medicii în contract cu direcțiile sanitare-veterinare și pentru siguranța alimentelor din toată țara. Asta până la sfârșitul anului trecut, mai exact până în luna decembrie, când toți acești medici au aflat că vor rămâne cu doar jumătate din această sumă.
Calculele greșite ale unui guvern pus doar pe tăieri
Cifrele arată că în prezent, la nivelul României funcționează în jur de 1800 de cabinete veterinare care urmează să fie afectate de aceste tăieri. La un calcul simplu, rezultă că “marea” economie pe care guvernul Bolojan o va face prin această măsură este de doar 9 milioane de lei, adică cam cât plătește Primăria Vaslui pentru reabilitarea a două școli din oraș. O sumă infimă, raportată la numărul familiilor care vor fi afectate, dar mai ales la consecințele zoonotice care vor urma. Pentru că, așa cum au precizat și reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari din județul Vaslui, înjumătățirea bugetului îi va face pe mulți medici să-și închidă cabinetele, iar pe alții să reducă programul de lucru. Cel mai greu le va fi medicilor concesionari care asigură serviciile în mai multe localități și care au mai mulți tehnicieni veterinari angajați.

“Noi le-am propus trei soluții cât se poate de viabile pentru rezolvarea acestei probleme, însă reprezentanții guvernului au adoptat o a patra soluție, nediscutată cu noi. S-a propus și adoptat tăierea nu cu 10, nu cu 20, nici măcar cu 30%, ci cu 50% a fondurilor cabinetelor veterinare din mediul rural. Această măsură depășește orice limită a bunului simț! Noi nu suntem inegali în drepturi și în diplomă cu reprezentanții Autorității Naționale Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care s-au transformat în niște reprezentanți guvernamentali. Azi, ANSVSA cu întregul personal din teritoriu înseamnă peste 5400 de angajați, iar noi considerăm că dacă se dorea să se facă economii cu adevărat, de aici trebuia să se înceapă, de la micșorarea acestui aparat bugetar”, a declarat Petru Tășchină în cadrul ședinței organizată vineri, cu medicii veterinari din județ. La această ședință a participat și președintele Colegiului Medicilor Veterinari din județul Neamț, dr. Dan Panainte, care și-a exprimat solidaritatea cu colegii săi de la Vaslui și cu toți medicii din țară care se opun acestor tăieri. “Noi am mai trecut prin momente de genul acesta, cei ajunși la o anumită vârstă sunt rodați din acest punct de vedere. De fiecare dată, bunul Dumnezeu ne-a ajutat să facem un pas înainte și să trecem prin momentele dificile. Eu am trei angajați la două cabinete, cărora le-am spus că începând cu 1 ianuarie trebuie să reducem numărul de ore de muncă pentru că financiar nu ne mai putem descurca. Am purtat discuții cu mai mulți colegi din țară, iar mesajul a fost unul singur: să nu semnăm noile contracte!”
Subfinanțarea acestui domeniu a dus la reapariția cazurilor de antrax și turbare la om
Tăierea la jumătate a bugetului cabinetelor medicilor veterinari din mediul rural nu este prima măsură împotriva zootehniei pe care guvernul Bolojan a luat-o în ultima perioadă. Anul trecut, același guvern a avut mari probleme în a asigura fondurile necesare pentru programele de vaccinare la animale, situație reamintită de dr. Ioan Păun. “S-au tăiat sume importante de la programe publice, programe de vaccinare care nu sunt nici ale mele, nici ale domnului prim-ministru, sunt ale acestei țări. De la aceste programe veterinare nu s-a făcut rabat niciodată, nici pe vremea comunismului. Acum ne-am trezit în situația că avem rabie la om, avem deces la om provocat de antrax, avem focare de rabie la animale care sunt cu nemiluita, toate fiind o consecință a acestor tăieri. Nu e normal să se întâmple acest lucru, iar noi trebuie să atragem atenția în acest sens”, a declarat medicul Ioan Păun, care a mai afirmat că în zilele următoare va depune un memoriu la guvern pentru a cere premierului Bolojan să nu taie bugetele cabinetelor din rural. Reamintim că anul trecut, în județul Vaslui au fost înregistrate șapte cazuri de rabie la vaci. În județul Iași, un bărbat în vârstă de 44 de ani a murit de turbare după ce a fost mușcat de un câine care avea rabie. Tot anul trecut, o femeie din județul Vrancea a decedat ca urmare a infectării cu antrax, iar toate aceste tragedii au avut loc ca urmare a faptului că guvernul, prin instituțiile sale, nu a mai asigurat dozele necesare de vaccin la animale. Abia spre sfârșitul anului, în luna noiembrie, când s-a văzut că rabia pune probleme serioase în toată țara, s-a luat decizia alocării unor doze limitate de vaccin, campania de vaccinare urmând a se desfășura până în luna februarie a acestui an.
Veterinarii de la țară, plătiți, de multe ori, cu ouă și lapte

O nouă lovitură dată agriculturii românești: Acordul Mercosur. Iată ce spun medici veterinari din Vaslui despre acest acord

Lăsații in pace pe medicii veterinari că o duc bine,mai toți au afaceri prin uat-urilor din județ,nu le m-ai plângeți de milă, până la urmă toți trebuie sa suferim și să trecem prin perioada asta de criză că și lor li s-au dat banii de unde nu sunt, vreau sa văd și un articol că le plângeți de milă muncitorilor care duc greul vai mama lor cu salarii minime și muncesc la greu și produc pib ul țării de unde trăim cu toții .
Ce se mai screme penibilul covid machitor…
General (r) SILVIU PREDOIU, fost șef SIE și fost candidat la președinția României, președinte PLAN România:
**România a susținut și a semnat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), într-un moment în care documentul este contestat virulent în mai multe state membre – Franța, Austria, Irlanda sau Belgia. Criticile vizează în principal impactul asupra agriculturii, standardele de mediu și riscul de concurență neloială.
Pentru România, însă, acordul are o logică diferită față de cea a marilor economii vest-europene, iar evaluarea lui trebuie făcută pragmatic, nu ideologic.
✅ ✅ Pe partea de AVANTAJE:
– primul argument este accesul extins la o piață de peste 260 de milioane de consumatori. Eliminarea sau reducerea tarifelor vamale deschide, cel puțin teoretic, oportunități pentru exporturile europene, inclusiv pentru sectoare în care România este integrată în lanțuri de valoare: industria auto și de componente, echipamentele industriale, IT-ul și serviciile. Pentru o economie de mărime medie, orice piață nouă contează, chiar dacă beneficiile nu sunt imediate și nici garantate.
– al doilea avantaj este unul politic. Prin susținerea acordului, România se aliniază liniei Comisiei Europene, care vede UE–Mercosur nu doar ca pe un tratat comercial, ci ca pe un instrument geopolitic: o modalitate de a ancora America de Sud de spațiul european și de a contrabalansa influența crescândă a Chinei. În acest sens, Bucureștiul evită eticheta de “stat care blochează” și acumulează capital politic la Bruxelles, chiar dacă acest capital nu se traduce automat în câștig economic intern.
– al treilea plus ar ține de industrie: accesul la importuri mai ieftine de materii prime, produse agricole destinate procesării și inputuri industriale poate reduce costurile pentru companiile românești, în special însă pentru cele deja integrate în rețele europene de producție și export.
‼️‼️Pe partea de RISCURI însă, tabloul se schimbă radical:
– agricultura românească este sectorul cel mai expus și aici se află punctul critic al acordului. Importurile din Mercosur – carne de vită, carne de pasăre, zahăr, soia – provin din sisteme de producție cu costuri mult mai mici, standarde de mediu mai relaxate și utilizarea unor pesticide sau practici interzise în Uniunea Europeană. În aceste condiții, fermierul român nu concurează “liber”, ci profund inegal.
– la aceasta se adaugă un dezechilibru structural: România nu este un mare exportator către Mercosur, dar – având în vedere conduita noastră economică – riscă să devină un importator net. Consecințele pot fi un deficit comercial accentuat, presiune pe producția locală și o dependență sporită de importuri ieftine.
– există și costuri indirecte legate de mediu și standarde. Uniunea Europeană impune reguli stricte fermierilor săi, crescându-le costurile de producție, în timp ce permite importul de produse obținute în condiții mult mai permisive. Rezultatul este o contradicție evidentă: ecologie declarativă în interiorul UE și externalizarea poluării în afara ei.
– în plus, mecanismele de protecție prevăzute în acord – așa-numitele clauze de salvgardare – sunt, în forma lor actuală, lente, birocratice și activate de regulă după ce piața este deja afectată. Protecția există mai degrabă pe hârtie decât în realitatea economică.
Din această perspectivă, pentru România acordul UE–Mercosur înseamnă un câștig geopolitic modest și un câștig economic incert alăturate unui risc agricol real și imediat. România de astăzi, așa cum este reprezentată, a semnat nu pentru că ar fi marele beneficiar, ci pentru că nu are nici forța politică să blocheze un acord major și nici măcar curajul să vorbească răspicat. În schimb a ales să spere la beneficii indirecte și preferând alinierea în locul confruntării. Căci la aliniere suntem cei mai pricepuți din UE.
Acțiunea politică corectă pentru economia României nu era, însă, nici un “DA” necondiționat, nici un “NU” spectaculos, ci un “DA” condiționat, ferm și clar. Bucureștiul putea susține acordul doar dacă își lega explicit votul de un pachet clar de condiții, protecții și compensații, asumate public și verificabile. Un “DA” acordului, dar numai cu clauze de salvgardare rapid implementabile, nu lente, bazate pe analize îndelungate, rapoarte, dezbateri prelungite. Un “DA” cu protecții automate și cuprinzătoare pentru agricultură, standarde în oglindă pentru importuri (ceea ce este interzis în Uniunea Europeană – pesticide, antibiotice, metode de producție – să fie interzis și la import), plan clar de exporturi industriale.
În lipsa acestor condiții, acordul riscă să rămână, pentru România, mai degrabă un exercițiu de obediență politică decât unul de apărare lucidă a interesului economic național.***
Bai Machidoane. Ești penibil. Te-ai apucat sa scrii articole. Pai aici comentezi, sau nu prea ai înțeles. Apucă-te de altceva. Nu te mai c- – a pe tine.
Ești penibil 😂, las-o mai moale că nu te bagă nimeni în seamă,nu le mai plânge de milă la ăștia din agricultură, vezi ce utilaje și-au cumpărat,ce mașini conduc conduc ,ce case și-au construit și toate astea de pe pământul năpăstuiților de soartă, țăranii români, care au probleme mari in a-și primi arenda, eu știu că gargara asta prinde la analfabeții funcționali,dar tu de fapt pentru ce militezi? Vrei o Românie cu o industrie dezvoltata din care se poate trăi decent sau vrei sa ne întoarcem la sapa de lemn că asta se întâmplă când nu aveam industrie, cu agricultura se moare de foame, până și Ceaușescu și-a dat seama, bănuiesc că tu ai ceva mai multe clase ca el, acuma depinde pe unde le-ai făcut
Păi nu spuneau „docenții” ca nu există viruși
Iaca i-au servit acum, pentru ce să mai aloce fonduri dacă nu există ? 😁
E cea mai bună metoda să învețe târtanul că prostia doare