Vineri s-au împlinit 38 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii. Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei atomice de la Cernobîl a explodat, paradoxal, în timpul unui test de siguranță pe care conducerea centralei îl programase de mai multe zile. Explozia s-a produs în urma unui lung șir de erori umane, dar și din cauza unor defecte în proiectarea și construcția reactorului, pentru care fuseseră folosite materiale mai ieftine – tije de control cu vârfuri învelite în grafit, un material care poate exacerba radioactivitatea, deși scopul acestor tije era de a o reduce. În urma dezastrului, o regiune extinsă din Ucraina și Belarus, cunoscută drept „zona de excluziune” a fost contaminată puternic cu izotopi radioactivi iar orașele Cernobîl și Pripiat au fost evacuate. Pripiat, orașul aflat la puține peste un kilometru distanță de centrală, construit pentru a găzdui personalul de la centrală, a devenit un „oraș-fantomă”, iar locuitorii săi au fost mutați într-un oraș special construit după dezastru, Slavutici.
Reactorul nr. 4 al centralei atomice a explodat pe 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Membrii turei de noapte a centralei, deși nu erau pregătiți pentru procedură, au fost informați că trebuie să ducă la bun sfârșit un test de siguranță care fusese programat de mai multe zile și pentru care reactorul fusese pregătit în avans prin reducerea progresivă a voltajului. Testul ar fi trebuit să aibă loc pe timp de zi, însă din cauza unor evenimenteze neprevăzute, el a fost amânat. După un lung șir de erori umane și după insistența conducerii centralei de a efectua testul în ciuda problemelor numeroase, reactorul a fost stresat până la limită, iar din cauza defectelor de proiectare și construcție de care statul sovietic avea cunoștință, însă pe care le ignorase, reactorul a explodat. Capacul reactorului, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, iar învelişul de grafit a luat foc şi 190 de tone de substanţe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenţii de aer pe distanţe imense. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/cum-arata-cernobil-si-pripiat-la-38-de-ani-de-la-dezastrul-nuclear-care-a-marcat-omenirea-2773883
