Cum a ajuns Puiestiul o comunã înglodatã în datorii. Acum împrumutã 9 milioane de lei pentru a evita dezastrul

FOAME DE BANI…Cu un buget mult mai mic decât anul trecut si cu proiecte în derulare, Primãria Puiesti se confruntã cu o situatie imposibilã. Si asta dupã ce la Puiesti s-a dorit constructia unui spital, un proiect faraonic pe care Primãria a ajuns sã-l finanteze în proportie de 50%, desi proiectul când a început a spus cã se realizeazã în proportie de 90% din fonduri europene. La fel s-a ajuns si cu o scoalã. Potrivit primarului Ticu Cezar, existau douã variante: returnarea banilor si abandonarea investitiilor, sau un împrumut la trezoreria statului, avantajul fiind dobânda mai micã decât cea practicatã de bãnci. Dezavantajul îl reprezintã faptul cã banii împrumutati, peste 9 milioane de lei, vor trebui returnati în urmãtorii cinci ani si asta va greva grav bugetul si asa mic al comunei. Întrebare care se impune este urmãtoarea: cum va înapoia comuna banii Trezorerii înapoi? Dacã facem niste socoteli simple, la suma de 9 milioane de lei, primãria va trebui sã plãteascã pe lunã în jur de 165.000 de lei. O sumã uriasã, dacã luãm în calcul cã anual la Puiesti din taxe si impozite se încaseazã 1,8 milioane de lei, adicã cam 150.000 de lei/lunã

Comuna Puiesti are în derulare douã proiecte prin PNNR, o scoalã si un spital. Ambele sunt realizate în proportie de peste 70%, dar existã o mare problemã. Pânã pe 31 iulie, comuna trebuie sã vireze partea de cofinantare, altfel ambele proiecte sunt anulate si banii primiti trebuie returnati. Asa s-a ajuns la solutia disperatã a unui împrumut de peste 9 milioane de lei. Teoretic, acest împrumut imens pentru o comunã depãseste gradul de îndatorare permis de lege de 30 %, însã primarul Ticu Cezar a spus cã existã o degrevare în acest sens. „Existã o Ordonantã de Guvern care permite depãsirea limitei de îndatorare. Toti cei care au lucrãri prin PNNR pot accesa pentru a-si asigura cofinantãrile. Eu am un spital si o scoalã. Nu puteam sub nicio formã sã asigur cofinantarea pentru cã e de patru ori mai mare decât bugetul. În aceste conditii, riscam sã trebuiascã sã dãm banii înapoi. Momentan, cele douã proiecte sunt aproximativ la 70%. Aveam douã variante: sã dãm banii înapoi la ceea ce s-a executat pânã în momentul de fatã sau sã apelãm la acest împrumut. Împrumutul se returneazã în cinci ani. Avem un an de gratie în care plãtim doar dobânda si, ulterior, în cei patru ani, va trebui sã returnãm. O sã vedem cât o sã fie. Asteptãm pentru cã n-am primit rãspunsul de la comisia de evaluare”, ne-a declarat primarul comunei Puiesti.

Cofinantãri uriase la cele douã proiecte

Conform practicilor administrative din ultimii ani, UAT-urile beneficiazã de cofinantãri minime în cazul proiectelor obtinute prin PNNR. Totusi, la Puiesti s-a ajuns ca banii care trebuiesc cheltuiti din bugetul propriu sã ajungã pânã aproape de 50% din valoarea totalã. Referitor la acest aspect „nefericit”, ni s-a explicat cã, cel putin în cazul spitalului, cofinantarea a crescut vertiginos datoritã conditiilor puse de ISU. Se impune o întrebare. Chiar erau necesare aceste investitii în comunã? Fiindcã iatã, acum e posibil ca Puiestiul sã intre în faliment, dacã nu vor achita împrumutul la Trezorerie. Sã ne amintim cã anul trecut, comuna figura într-un top al datornicilor pentru neplata contributiilor la salarii ale angajatilor la ANAF cu aproape 2 milioane de lei si era la un pas sã fie închisã. Au iesit din crizã dupã ce parlamentarii PSD din judet au adus prin amendamentele lor circa 1,3 milioane de lei si astfel au depãsit criza. Acum se impune întrebarea. Va putea achita comuna pe an 2 milioane de lei, pentru returnarea credidutului?

Ordonantã care permite împrumuturi directe

Articolul XXXI din OUG nr. 89/2025 (cunoscutã drept „Ordonanta-Trenulet” fiscalã) permite Unitãtilor Administrativ-Teritoriale (UAT) sã contracteze împrumuturi directe de la Ministerul Finantelor în anul 2026, prin derogare de la plafoanele si regulile standard de îndatorare localã. Aceste finantãri sunt acordate din venituri obtinute din privatizare si au destinatii specifice de urgentã pentru echilibrarea bugetelor locale. Întrebarea care se impune este urmãtoarea: Avea nevoie comunitatea de aceste douã investitii, în conditiile în care cofinantarea de la spital a ajuns la 50%. Si asa comuna era în deficit, fiindcã nu s-ar fi ajuns la restante de platã la ANAF de circa 2 milioane de lei. E important sã faci investitii în comunã, dar nu haotic. Vor veni ani grei pentru cã primãriile din Vaslui vor trebui sã se descurce cu banii pe care-i produc.

Cazul Bârlad: 30 de milioane pentru asfaltãri

ÎNGLODATI ÎN DATORII…Tot în aceastã lunã, consilierii locali din Bârlad au aprobat un proiect de hotãrâre prin care dã mânã liberã primarului Boros sã contracteze un împrumut de 30 de milioane de lei. Dacã în perioadele electorale Dumitru Boros vorbea despre atragere de fonduri, în timpul mandatului ideile s-au schimbat. „Nu existã dezvoltare fãrã sacrificii”, adicã împrumuturi la bancã, a spus primarul Boros consilierilor. Conform primarului, acesti bani vor fi cheltuiti pentru asfaltarea strãzilor din Bârlad, un scop nobil si bine primit. Problema este cã în Bârlad existã peste 50 de kilometri de strãzi neasfaltate, iar banii, la nivel estimativ, vor ajunge pentru mai putin de 10 kilometri. În schimb, în urmãtorii 20 de ani, viitorii primari vor trebui sã plãteascã pentru acest împrumut, cu tot cu dobânzile aferente!