Cel mai mare proiect de investiţii din judeţ a fost îngropat. Ministerul Energiei arată cu nu mai continuă lucrările la barajul de la Lunca Paşcani. Până acum s-au investit peste 100 de milioane de euro. Oficialii ministerului au umflat atât de mult cifrele încât pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice estimează că ar mai fi nevoie de 125 de milioane de euro, cu mult mai mult decât se credea până acum
Cea mai mare investiţie a statului în judeţul Iaşi este lăsată în paragină şi de către noua guvernare. Proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani” (AHE) a fost iniţiat în anul 1985 şi a fost continuat prin decizii adoptate în 1989, 2002 şi 2006. În ultimii peste 10 ani, de proiect s-a ocupat Hidroelectrica SA, societate cu capital de stat aflată în insolvenţă, dar care a înregistrat profituri semnificative în ultimii ani. Însă şefii Ministerului Energiei spun că societatea „se află în imposibilitate de a finanţa în continuare funcţiunile nonenergetice” ale amenajării, în timp ce continuarea investiţiei în componentele energetice nu se justifică din punct de vedere economic.
Potrivit autorităţii centrale, în ultimii aproape 30 de ani, la acumulare au fost investiţi peste 100 milioane euro. „Restul de executat din devizul general la 1.01.2016, pentru finalizarea lucrărilor la AHE Paşcani şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice este de circa 125 milioane euro, fapt ce conduce la un cost de circa 18,5 milioane euro/MW instalat, valoare care nu justifică economic continuarea şi finalizarea acestei amenajări, numai pe considerente energetice (costul este de 9 ori mai mare decât media europeană)”, a arătat Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, într-o adresă publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP).
De remarcat că, în ultimii doi ani, miniştrii au mai vorbit de un necesar de finanţare pentru finalizarea lucrărilor ori de 90 milioane euro ori de 60 milioane euro, suma prevăzută în devizul din 2016 fiind cea mai mare estimare până acum. Potrivit adresei, investiţiile Hidroelectrica SA de după 2007 au vizat, pe lângă funcţia energetică, şi celelalte funcţiuni ale amenajării. „Acest fapt nu este în concordanţă cu scopul unei societăţi comerciale care constă în maximizarea profitului acesteia. (…) Hidroelectrica SA precizează că prin HG 1202/2010 preţul plătit pentru apa turbinată, în scopul producerii de energie electrică, a fost majorat de 4,23 ori, ceea ce a contribuit la crearea premiselor unei situaţii financiare nefavorabile a societăţii”, a mai spus Buşu.
