* Corneliu Istrate, coordonatorul Vega \’93, una dintre cele mai mari firme de construcţii din ţară, vorbeşte despre metodele de supravieţuire în timpul crizei economice *
Schimbare de profil
Reporter: Reprezentaţi conducerea uneia dintre cele mai puternice companii din Galaţi, chiar dacă efectele crizei continuă să se facă simţite. Aplicaţi o reţetă specială pentru a menţine afacerile grupului la un nivel ridicat?
Corneliu Istrate: Efectele crizei s-au făcut simţite încă de la sfârşitul lui 2008. A fost momentul în care am adoptat o schimbare de profil. Până în acel moment eram specializaţi în construcţii civile, însă acest sector a avut cel mai mult de suferit. A fost nevoie să adoptăm o nouă politică şi să începem lucrări de infrastructură – drumuri, lucrări hidrotehnice şi lucrări tehnico-edilitare.
A fost o decizie bună. Deşi contextul economic a fost unul dificil, am reuşit să păstrăm numărul de salariaţi la un nivel constant. În plus, după această reprofilare, cifra de afaceri a scăzut cu doar 10 procente în 2010 faţă de 2009, o scădere destul de mică faţă de alte societăţi care lucrează sau lucrau în acest domeniu, al construcţiilor.
Cei care executau exclusiv construcţii civile sau care nu au reuşit să se reprofileze au fost afectaţi în acest context economic.
R.: Unde se situează Vega ’93 în momentul de faţă în clasamente legate de evoluţia societăţilor din domeniul construcţiilor?
C.I.: Suntem pe locul 20 în ţară pe total activităţi de construcţii. În Galaţi suntem de departe pe locul întâi în acest domeniu, iar în Moldova cred că suntem pe locul 3. Pentru această zonă o să vă dau câteva detalii.
Lucrăm în momentul de faţă în Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Vrancea, Vaslui, Galaţi. Lipsesc de aici Bacăul şi Brăila, judeţul alăturat, unde nu avem lucrări. Se compensează în schimb cu faptul că derulăm lucrări în judeţul Constanţa. De fapt, cred că mobilitatea, faptul că ne putem deplasa oriunde şi avem capacitatea de a face aceste lucrări este un plus pentru noi.
Defavorizaţi pe nedrept
R.: De puţină vreme, Comisia Naţională de Prognoză a făcut public un raport în care judeţul nostru se află printre cele codaşe în ceea ce priveşte starea economică, iar previziunile nu sunt deloc bune. Cum comentaţi acest lucru?
C.I.: Am rămas contrariat de informaţiile apărute în presă legate de acest studiu. Am pretenţia că eu cunosc destul de bine zona şi nu văd motivaţiile care ar putea duce la aceste concluzii… Un astfel de judeţ în care activează unităţi precum ArcelorMittal sau Şantierul Naval, un judeţ cu o industrie dezvoltată în acest fel nu mai regăsim în zona Moldovei. Nu văd cum ar putea să fie depăşit de alte judeţe.
Chiar dacă în ultimii ani industria a mers destul de prost, aceste unităţi au continuat să existe, să producă, să se mişte. Să admitem, deci că lucrurile au mers prost, dar au mers, iar apoi criza economică nu s-a manifestat doar la Galaţi, ci peste tot în ţară. Cred că informaţiile din acest studiu sunt interpretate oarecum eronat, dacă ţinem cont de considerentele despre care vorbeam mai devreme, deşi ne confruntăm cu greutăţi reale destul de multe.
R.: Ne aflăm însă într-o zonă destul de săracă. Care sunt efectele pe care societăţi mari, precum Vega, le resimt în acest context?
C.I.: Dacă ne referim exclusiv la domeniul construcţiilor în care firma noastră activează, am fost afectaţi de politica naţională. Spun asta pentru că în zone precum vestul ţării se construieşte mult mai mult în domeniul privat, dar şi mai important, şi în domeniul infrastructurii statului.
Se discută despre autostradă, despre Coridorul 9 (aici am fost şi noi participanţi la o licitaţie, nu ştim încă rezultatele, dar se pare că avem şanse mici). Faptul că zona Moldovei nu a intrat în priorităţile de dezvoltare a infrastructurii a afectat volumul de lucrări, iar Galaţiul a fost la rândul său afectat.
R.: Sunt afaceri sau sectoare economice din Galaţi care ar putea duce la dezvoltarea acestei zone în următoarea perioadă?
C.I.: Dacă aici se vor relansa investiţiile, se va relansa şi consumul de oţel şi al altor produse fabricate aici. În această situaţie, dacă va creşte volumul de comenzi, vor creşte şi afacerile. Şansa este, general vorbind, să se relanseze investiţiile. Fie că vorbim aici despre lucrări de infrastructură, fie de dezvoltare rurală sau orice alte investiţii, atunci lucrurile vor merge spre mai bine, altfel nu avem nici un motiv să fim optimişti.
ISPA, aproape de final
R.: În municipiul Galaţi, societatea Vega este implicată în proiectul ISPA, realizând o bună parte din lucrări. Gălăţenii suferă însă destul de mult în acest moment din pricina acestor lucrări. Cum credeţi că se vor încheia socotelile din acest punct de vedere?
C.I.: Despre programul ISPA ar fi foarte multe de spus şi nu cred că acesta este momentul cel mai bun să avem această discuţie. Acest program a fost, pentru majoritatea gălăţenilor, unul incomod. Însă dacă ne gândim la utilitatea lui în viitor a fost un program absolut necesar, foarte util. S-au înlocuit peste 170 de km. de reţele de apă şi canalizare în aceşti trei ani. Mai trebuie spus că sunt trei contracte pentru aceste lucrări aflate încă în desfăşurare.
Vă pot spune că până la 30 iunie contractul nostru va fi terminat, nu va mai fi nici o săpătură ISPA realizată de către Vega. Majoritatea celor care au văzut pe unde am trecut cu lucrările se aşteptau, probabil din lipsă de informare, ca la finele lucrărilor să fie turnat acolo un asfalt perfect. Or, programul ISPA a avut în contract prevăzut înlocuirea conductelor de apă şi canalizare şi readucerea suprafeţelor, în limita normalului, la cum erau înainte. Urmează ca în cadrul proiectului, pe alte contracte să se realizeze suprastructura, adică refacerea completă a străzilor şi trotuarelor.
R: În ultimii ani aţi fost prezent în topurile celor mai bogaţi oameni din ţară. În acelaşi timp v-aţi declarat nemulţumit de criteriile pe care le folosesc jurnaliştii care întocmesc aceste clasamente. Vă menţineţi punctul de vedere?
C.I.: Îmi menţin această opinie cu şi mai multă tărie şi am şi multe argumente să spun că nu este corectă această ierarhizare. Noi suntem un grup de societăţi cu un patrimoniu de valori imobiliare şi mijloace fixe. Dacă ne referim doar la acestea din urmă vorbim despre un parc auto şi de utilaje cu 800 de unităţi. Sunt maşini care valorează şi peste 100.000 de euro.
Dar acestea nu pot fi trecute ca avere. Nu merg cu utilajele după mine. Aceste investiţii produc, cu ele dau de lucru, realizează lucrări şi aduc un venit. Dar valoarea realizată înseamnă una şi valoarea unei societăţi este alta. Nu sunt de acord cu aceste criterii folosite pentru realizarea unor topuri ale miliardarilor.
R: Pentru că tot vorbim despre bani, cam ce sume virează Grupul Vega către bugetul de stat?
C.I.: În 2010, am virat 411 miliarde de lei vechi. Aceşti bani reprezintă dări care merg către bugetul de stat. La bugetul local, pentru că plătim impozite şi aici, au ajuns undeva în jurul sumei de 7 miliarde.
Optimism moderat
R.: Este o chestiune de patriotism că aţi rămas aici şi nu aţi mutat afacerile în alte părţi ale ţării unde există oportunităţi de afaceri mai bune?
C.I.: Este mult spus patriotism. Este mai degrabă o chestiune sentimentală. Sunt legat de familie, de nepoţi, de locurile în care am copilărit. Nici prin cap nu mi-a trecut să mut afacerile de aici.
R.: Aveţi un mesaj pentru angajaţii grupului de firme Vega?
C.I.: În primul rând le-aş transmite mulţumiri că au înţeles această repliere din mers. Pentru că din muncitori care realizau exclusiv construcţii civile s-au adaptat la un nou mod de lucru. Am avut zidari care au ajuns să facă lucrări de reconstrucţie a unor maluri de râu. Deşi nu a fost simplu pentru aceşti oameni, au reuşit să se adapteze.
R.: Cum credeţi că vor evolua lucrurile din punct de vedere economic în următorii ani?
C.I.: Sunt optimist. Nu mă întrebaţi de ce, pentru că nu aş avea prea multe argumente cu care să-mi susţin acest punct de vedere, dar am convingerea că lucrurile se vor îmbunătăţi. Aici însă trebuie să ne adaptăm cu ideea că lucrurile nu se vor întoarce aşa cum au fost înainte de apariţia crizei.
Spun însă că sunt optimist gândindu-mă că lucrurile au să evolueze, iar acest lucru se va face doar prin reluarea investiţiilor, aşa cum spuneam mai devreme.
