Ciupilan a arãtat de ce este cel mai bun primar de municipiu din judet. Din taxa pe „pãcãnele”, bugetul local strânge o sumã uriasã, de 1,4 milioane de lei

ILUZIA NOROCULUI, PROFITABILÃ LA HUSI… Pare greu de crezut, dar într-un singur an, „pãcãnelele” lãsate sã functioneze pe raza municipiului Husi vor aduce la bugetul local peste 1,4 milioane de lei. Numai primele trei sãli cu slot-machine, care au solicitat primele autorizatia anualã de la Primãrie, urmeazã sã achite în 30 de zile suma de 683.000 lei. Dincolo de faptul cã acesti bani sunt manã cereascã la bugetul destul de strâmtorat al orasului, se remarcã faptul cã „pãcãnelelor” le merge foarte bine la Husi, de vreme ce îsi permit sã dea atâtia bani doar pentru a obtine autorizatia anualã. Consilierul Andrei Brînzã a intervenit, pentru a puncta problema si din unghiul dependentilor care îsi nenorocesc viata în sãlile de jocuri de noroc. Si-a întrebat colegii dacã au citit în Vremea Nouã despre cazul militarului din Otetoaia, cel care s-a sinucis dupã ce a pierdut zeci de mii de euro la „pãcãnele” si dacã au vreun sentiment (remuscare, n.r.) fatã de o asemenea situatie. „A jucat online acel militar. Fiecare om trebuie sã fie responsabil de ceea ce face”, s-a auzit un consilier, rãspunzându-i din salã.

Alesii municipiului Husi nu s-au repezit sã interzicã în oras „pãcãnelele”, asa cum s-a întâmplat în mai multe orase din tarã si se pare cã ideea lor nu a fost tocmai rea. Dacã sunt vizate strict încasãrile la buget, apoi „pãcãnelele” chiar vin cu o contributie serioasã. Doar cele trei sãli de jocuri de noroc, care au solicitat în prezent autorizatia anualã, li s-a calculat o taxã cumulatã de 683.000 lei. Acesti bani, firmele în cauzã trebuie sã îi achite Primãriei Husi în termen de o lunã de zile de la momentul emiterii autorizatiei anuale. Cum în municipiul Husi tot mai multi agenti economici si-au închis afacerile sau si-au redus activitatea, ceea ce înseamnã mai putini contribuabili la bugetul local, banii de la „pãcãnele” prind bine. Consilierul Sergiu Boeru a fost cel care a întrebat care ar fi suma totalã pe care bugetul urmeazã sã o încaseze de la operatorii de jocuri de noroc din Husi. Reprezentantii Primãriei spun cã toate sãlile de jocuri de noroc din oras vor contribui împreunã cu peste 1,4 milioane de lei la buget, doar din taxa impusã. „Este o sumã importantã, sperãm sã se facã ceva pentru oras”, s-a auzit spunând unul dintre alesi.

35% din taxele date de „pãcãnele” ar trebui sã meargã la sistemul de învãtãmânt local

De reamintit cã taxa impusã sãlilor cu slot-machine pleacã de la 3000 lei/mp/an în zona D si ajunge în zona A la 45.000 lei/mp/an. Iar dacã operatorii de jocuri de noroc cu locatii în centrul orasului îsi permit sã achite împreunã o taxã anualã de peste 1,4 milioane de lei, intervine uimirea fatã de cât de bine le merg „pãcãnelelor”. Toate celelalte firme o duc greu si nu mai stiu cum sã facã fatã provocãrilor economice, însã „pãcãnelele” înfloresc. În timpul discutiilor despre autorizarea celor trei sãli de jocuri de noroc din zona A a municipiului, consilierul USR, Andrei Brînzã, a intervenit si si-a întrebat colegii dacã au auzit de sinuciderea militarului din Otetoaia, dupã ce a pierdut zeci de mii de euro la jocurile de noroc. „Nu aveti asa, un sentiment fatã de situatia asta?”, a întrebat, aluziv, consilierul. I s-a rãspuns cã militarul a jucat online, nu în locatii fizice. Consilierul Brînzã a votat împotriva proiectului de autorizare a celor trei sãli de jocuri de noroc. Avocatul Bobârnat a reamintit executivului cã are obligatia de a da 35% din taxele încasate de la „pãcãnele”, pentru sistemul de învãtãmânt, pentru premierea olimpicilor, pentru activitãti educative si de prevenire a adictiilor.