Cele douã fete ale DGASPC Vaslui: imaginea cosmetizatã pe retelele de socializare versus realitatea cruntã din instantele de judecatã

FALSI…În ultima perioadã, Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Vaslui pare sã fi descoperit reteta perfectã pentru promovarea institutionalã. Pagina de Facebook a institutiei abundã cu fotografii atent selectate, mesaje despre incluziune, empatie si profesionalism, postãri despre proiecte europene si activitãti dedicate comunitãtii. Totul este construit astfel încât publicul sã vadã o institutie modernã, deschisã, europeanã, în care respectul pentru oameni reprezintã fundamentul activitãtii zilnice. Sãptãmâna trecutã, conducerea institutiei, coordonatã de directorul Dragos Cazacu, a bifat un nou moment de imagine: organizarea primei editii a Conferintei Judetene „Repere ale politicilor si reglementãrilor nationale si internationale în domeniul egalitãtii de sanse”. Evenimentul a reunit reprezentanti ai institutiilor publice, experti si invitati interesati de promovarea incluziunii si a tratamentului egal în societate si la locul de muncã. Discursurile au fost aproape perfecte, fotografiile atent realizate, iar mesajul transmis cãtre exterior a fost unul impecabil: DGASPC Vaslui este o institutie preocupatã de respectarea drepturilor omului si de crearea unui mediu profesional sãnãtos.

Numai cã, dincolo de aceastã imagine atent cosmetizatã, realitatea pare sã fie cu totul alta. Si nu o spun angajatii institutiei, nu o devoaleazã nici ziaristii „rãutãciosi”, ci o aratã chiar instantele de judecatã. În timp ce pe retelele de socializare se vorbea despre egalitate de sanse si demnitate la locul de muncã, la Curtea de Apel Iasi se pronunta o decizie definitivã extrem de gravã pentru institutia condusã de Dragos Cazacu. Magistratii ieseni au admis apelul formulat de angajata unui centru din municipiul Vaslui, stabilind cã aceasta a fost victima unor acte de hãrtuire moralã teribile la locul de muncã.

Tactica vopsirii gardului pe dinafarã nu prea dã roade

Hotãrârea instantei este una care nu lasã loc de interpretãri. Judecãtorii au constatat cã marginalizarea angajatei si conduita ostilã manifestatã în perioada 2023 – 10 iunie 2025 de cãtre Mihaela Iacob, sefa directã a acesteia, reprezintã acte de hãrtuire moralã în relatiile de muncã. Mai mult decât atât, Curtea de Apel Iasi a stabilit cã DGASPC Vaslui nu a luat mãsurile legale necesare pentru a asigura respectarea demnitãtii angajatei la locul de muncã. Practic, aceeasi institutie care organizeazã conferinte despre incluziune si tratament egal a fost condamnatã definitiv pentru cã nu si-a protejat propriul angajat de abuzuri psihologice si marginalizare profesionalã. Vorbim, asadar, de o contradictie uriasã între discursul public si realitatea administrativã. Iar aceastã contradictie ridicã întrebãri serioase despre modul în care conducerea DGASPC Vaslui întelege sã gestioneze problemele interne. Pentru cã imaginea unei institutii nu se construieste prin postãri motivationale si evenimente pompoase, ci mai cu seamã prin felul în care sunt tratati oamenii din interiorul sistemului. Decizia Curtii de Apel Iasi este cu atât mai importantã cu cât în multe institutii publice angajatii aleg, de cele mai multe ori, sã tacã de teama represaliilor sau a izolãrii profesionale. În acest caz de la DGASPC Vaslui, instanta a confirmat oficial existenta unei conduite ostile si a sanctionat inclusiv pasivitatea institutiei. Directia a fost obligatã inclusiv sã îi plãteascã reclamantei suma de 5.000 de lei cu titlu de daune morale.

Deciziile instantelor nu pot fi trecute prin filtrele retelelor de socializare

Revenind la conferintele dedicate egalitãtii de sanse sau importanta promovãrii incluziunii sociale, nimeni nu neagã necesitatea si importanta lor. Numai cã problemele apar atunci când aceste evenimente sunt folosite exclusiv ca instrumente de imagine, în timp ce în interiorul institutiei se întâlnesc situatii diametral opuse. În loc sã îsi asume aceste probleme grave si sã încerce sã le rezolve, DGASPC Vaslui pare preocupatã mai degrabã de controlul perceptiei publice. Astfel, nu e de mirare cã în ultima vreme retelele de socializare au devenit principalul canal de promovare a institutiei, unde însã informatia este filtratã cu mare atentie, iar abuzuri precum cele descrise mai sus sunt complet eliminate din discursul oficial. Din nefericire pentru conducerea DGASPC Vaslui, hotãrârile judecãtoresti nu pot fi editate cu filtre si nici ascunse printre fotografii atent selectionate. Ele sunt documente oficiale care vorbesc despre adevãrata stare a acestei institutii. La început de mandat, presedintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan, dãdea asigurãri cã lucrurile se vor schimba în bine la DGASPC, si chiar îl desemnase pe vicele Costel Zarã sã se ocupe de acest lucru, însã si acea mobilizare s-a dovedit a fi, pânã la urmã, tot o chestiune de imagine.