Angajații cu normă întreagă pot presta ore de muncă suplimentară, pentru care Codul muncii prevede că vor primi un spor de minim 75% din salariul de bază, în cazul în care contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede o valoarea mai mare de atât, sau ore libere. Totuși, chiar dacă este plătit pentru munca suplimentară pe care o prestează sau primește libere, un salariat nu poate munci în fiecare zi peste programul de muncă, legislația muncii stipulând un număr maxim de ore suplimentare ce pot fi prestate.
Codul muncii stabilește că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv ore suplimentare, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele 40 de ore de muncă, angajatul poate presta suplimentar doar 8 ore în decursul unei săptămâni sau, mai exact, 96 de minute în fiecare zi.
Totuși, același cadru legislativ stabilește că, prin excepție, durata timpului de lucru, cu tot cu orele suplimentare, poate depăși 48 de ore pe săptămână dacă, într-o perioadă de referință de patru luni calendaristice, media săptămânală nu depășește 8 ore suplimentare.
Ca și în cazul sporului acordat pentru orele suplimentare, și aceeași perioadă de referință poate fi stabilită prin contractul colectiv de muncă aplicabil în anumite activități să fie mai mare de patru luni, dar mai mică de șase luni. Deci, și în cazul în care salariatul prestează mai mult de opt ore suplimentare pe săptămână într-o anumită perioadă, atunci când se face media, folosind ca referință perioada de 4 luni sau de 6 luni, munca suplimentară săptămânălă trebuie să se încadreze în această limită de 8 ore. …https://avocatnet.ro/articol_58498/Cate-ore-suplimentare-poate-munci-maximum-un-salariat.html