Când buletinul nu mai sperie angajatorul: jumătate dintre vasluienii angajați în 2026 au peste 45 de ani, iar doi din trei erau „greu ocupabili”

MUNCA, ÎNTRE PLUS ȘI MINUS… Primele șapte luni ale anului vin cu o veste bună și una mai puțin bună pentru piața muncii din județul Vaslui. 1.364 de persoane au fost încadrate în muncă prin măsurile gestionate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui, iar cele mai multe dintre încadrările realizate prin mediere au fost pe perioadă nedeterminată. Datele ANOFM mai arată un lucru important: mai bine de jumătate dintre cei care și-au găsit serviciu au peste 45 de ani, iar două treimi dintre persoanele încadrate erau considerate greu sau foarte greu ocupabile. Partea mai puțin bună apare atunci când cifrele din acest an sunt puse lângă cele din 2025. În primele șapte luni ale anului trecut au fost încadrate 1.731 de persoane, cu 367 mai multe decât acum. Scăderea este de 21,2%, într-un context în care și la nivel național numărul persoanelor angajate prin intermediul ANOFM s-a redus. Privit în clasamentul național, Vasluiul se află în partea de jos a plutonului: ocupă locul 30 între cele 41 de județe și municipiul București după numărul persoanelor încadrate. Nici în Regiunea Nord-Est situația nu arată spectaculos. Dintre cele șase județe, doar Botoșaniul are mai puține persoane încadrate decât Vasluiul. Dincolo de clasamente, statisticile descriu însă și structura celor care reușesc să intre sau să revină pe piața muncii: peste jumătate au trecut de 45 de ani, majoritatea provin din mediul rural, iar numai 5,6% au studii universitare.

Dincolo de rata șomajului, de locurile de muncă vacante și de numărul celor aflați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, există o statistică mai puțin urmărită, dar care spune poate mai direct cât se mișcă piața muncii: cîți dintre oamenii care caută un serviciu reușesc efectiv să ajungă la unul. Pentru Vaslui, răspunsul după primele șapte luni din 2026 este 1.364. Numărul apare în situația oficială întocmită de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 31 iulie 2026 și reprezintă persoanele încadrate ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării. Nu sunt, așadar, toate angajările făcute în economia județului în această perioadă și nici 1.364 de locuri de muncă nou-create. Sunt oamenii care au ajuns în muncă prin mecanismele urmărite de serviciul public de ocupare. Citit singur, indicatorul statistic spune puțin. Pus însă lângă tipul contractelor, vârsta celor angajați, studiile lor, mediul de rezidență, gradul de ocupabilitate și rezultatele celorlalte județe, începe să contureze o imagine mult mai precisă. Iar această imagine are, aproape la fiecare pas, câte o parte bună și una care temperează optimismul.

Surpriza bună din statistici: aproape 9 din 10 încadrări prin mediere sunt pe perioadă nedeterminată 

Cea mai bună veste vine din structura contractelor. Din cele 1.364 de persoane încadrate în județ până la sfârșitul lunii iulie, 1.362 apar în statisticile ANOFM la servicii de mediere a muncii. Dintre acestea, 1.168 au fost încadrate în locuri de muncă pe perioadă nedeterminată și 194 pe perioadă determinată. Raportul este net în favoarea primei categorii, cu aproximativ 85,8% dintre încadrările realizate prin mediere sunt pe perioadă nedeterminată. Pentru un județ în care discuția despre piața muncii ajunge frecvent la șomaj ridicat, lipsa marilor angajatori sau precaritatea unor locuri de muncă, această structură merită remarcată. Perioada nedeterminată nu garantează, desigur, că un salariat va rămâne ani întregi la același angajator. Contractul se poate încheia ulterior din numeroase motive. Indicatorul spune însă ceva precis despre forma în care s-a făcut angajarea și este mai relevant decât o simplă contabilizare a celor care au trecut, pentru o perioadă scurtă, printr-un loc de muncă. Tot în dreptul Vasluiului apar nouă persoane încadrate prin cursuri de formare profesională, 99 de beneficiari ai măsurii de completare a veniturilor pentru șomerii care se angajează înainte de expirarea perioadei de indemnizare și 16 persoane care au beneficiat de prima de activare destinată șomerilor neindemnizați. Alte măsuri completează tabloul, însă grosul încadrărilor vine clar din medierea muncii.

Cei trecuți de 45 de ani țin capul de afiș la angajări. Sunt peste jumătate din total 

Dacă tipul contractului oferă prima parte bună a statisticii, structura pe vârste aduce una dintre surprizele ei. Cei mai numeroși dintre vasluienii care au reușit să se angajeze nu sunt tinerii, ci persoanele trecute de 45 de ani. Din totalul de 1.364 de persoane, 693 se află în această categorie. Înseamnă 50,8%, adică puțin peste jumătate. Dintre acestea, 320 au trecut deja de 55 de ani. La celălalt capăt al clasamentului de vârstă, 259 de persoane au mai puțin de 25 de ani, iar alte 115 au între 25 și 30 de ani. Urmează 83 de persoane între 30 și 35 de ani și 214 între 35 și 45 de ani. Privite astfel, cifrele arată că reintrarea în muncă prin mecanismele serviciului public de ocupare nu este nicidecum rezervată generațiilor tinere. Dimpotrivă, persoanele de peste 45 de ani formează cea mai mare categorie dintre vasluienii încadrați în primele șapte luni. Este un detaliu important într-o piață în care vârsta poate deveni un obstacol suplimentar atunci când cineva își pierde serviciul. Pentru un angajat de 50 sau 55 de ani, schimbarea meseriei, deplasarea către un alt angajator sau adaptarea la cerințe profesionale noi poate fi mai dificilă decât pentru cineva aflat la începutul carierei.

Doi din trei erau considerați greu sau foarte greu ocupabili 

O altă informație relevantă se găsește în profilarea persoanelor aflate în evidențele serviciului public de ocupare. ANOFM le împarte, în funcție de șansele de integrare pe piața muncii, în patru categorii: ușor ocupabile, mediu ocupabile, greu ocupabile și foarte greu ocupabile. Vasluiul are o structură aparte. Dintre cele 1.364 de persoane încadrate până la 31 iulie, numai 118 erau clasificate drept ușor ocupabile, iar 339 drept mediu ocupabile. În schimb, 540 erau greu ocupabile și alte 367 foarte greu ocupabile. Cele două ultime categorii însumează 907 persoane, adică 66,5% din total. Altfel spus, aproximativ doi din trei vasluieni care au ajuns la un loc de muncă proveneau tocmai din categoriile pentru care integrarea era apreciată ca fiind dificilă sau foarte dificilă. Numărul nu trebuie confundat cu o apreciere asupra pregătirii sau valorii profesionale a oamenilor. „Ocupabilitatea” este rezultatul procesului de profilare folosit de serviciul public de ocupare și urmărește șansele de integrare pe piața muncii. Privită din acest unghi, această statistică este una dintre părțile bune ale bilanțului ANOFM. Nu vorbim doar despre 1.364 de încadrări, ci despre un număr consistent de persoane care porneau cu un dezavantaj în căutarea unui loc de muncă.

Vasluiul, locul 30 în țară. Colegii de clasament sunt Olt, Mehedinți și Botoșani 

În primele șapte luni din 2026, ANOFM a raportat 82.725 de persoane încadrate la nivel național. Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu 7.546 de persoane, urmat de Iași, cu 3.784, și Constanța, cu 3.001. Vasluiul este departe de acest pluton. Dacă ordonăm cele 41 de județe și municipiul București după numărul persoanelor încadrate, cele 1.364 de cazuri plasează județul pe locul 30 din 42. Este o poziție din partea inferioară a clasamentului, dar nu una de coadă. De fapt, Vasluiul se găsește într-un grup de județe ale căror rezultate sunt foarte apropiate. Înainte este Oltul, cu 1.376 de persoane, o diferență de numai 12 față de Vaslui. Imediat după vine Mehedințiul, cu 1.318, la 46 de persoane distanță. Urmează Botoșani, cu 1.280, și Tulcea, cu 1.269. Mai jos se află Caraș-Severin, cu 1.244, Sibiu, cu 1.233, Brăila, cu 1.179, și Sălaj, cu 1.116. Cu alte cuvinte, cei mai apropiați „colegi de clasament” ai Vasluiului nu sunt județe cu un profil economic identic. Olt, Mehedinți, Botoșani sau Tulcea au structuri economice, populații și piețe ale muncii diferite. Clasamentul brut nu măsoară performanța unei agenții județene și nici nu poate fi citit ca un clasament al calității piețelor muncii. Județele diferă ca populație, număr de șomeri, număr de salariați și volum al persoanelor care apelează la serviciile publice de ocupare. Poziția rămâne însă relevantă pentru ordinul de mărime. Ea arată unde se așază Vasluiul atunci când comparăm strict numărul persoanelor încadrate prin măsurile ANOFM. La capătul clasamentului se află Covasna, cu 769 persoane încadrate, Vrancea, cu 829, iar „lanterna roșie” este județul Ilfov, cu 550 persoane încadrate în primele șapte luni ale acestui an. Faptul că un județ bogat precum Ilfov apare pe ultimul loc este încă o dovadă că acest clasament nu trebuie confundat cu unul al dezvoltării economice. El măsoară exclusiv fluxul persoanelor încadrate prin mecanismele ANOFM.

În Nord-Est, doar Botoșaniul este sub Vaslui 

Comparația devine mai relevantă atunci când restrângem harta la Regiunea Nord-Est, unde județele au mai multe caracteristici economice și sociale comune. Aici diferențele sunt mari. Iașiul conduce nu doar regiunea, ci ocupă locul al doilea la nivel național, după București, cu 3.784 de persoane încadrate în primele șapte luni. Urmează Neamț, cu 2.417, și Suceava, cu 2.231. Bacăul ajunge la 1.789. Abia după aceste patru județe apare Vasluiul, cu 1.364 de persoane, iar Botoșani închide clasamentul regional, cu 1.280. Vasluiul este, așadar, al cincilea dintre cele șase județe ale Regiunii Nord-Est, cu numai 84 de persoane peste Botoșani, dar cu 425 sub Bacău. Distanța față de Iași este mult mai mare. Județul vecin a înregistrat cu 2.420 mai multe persoane încadrate, ceea ce înseamnă un volum de aproximativ 2,8 ori mai mare. Nici aici comparația brută nu trebuie împinsă mai departe decât permit datele. Iașiul are o populație mai numeroasă, o economie mai mare și o piață a muncii cu totul diferită de cea a Vasluiului. În același timp, faptul că Iașiul ocupă poziția a doua la nivel național arată cât de eterogenă este, de fapt, Regiunea Nord-Est. Vaslui și Botoșani se găsesc la celălalt capăt al clasamentului regional. Iar diferența mică dintre ele – 1.364 față de 1.280 – le transformă, cel puțin după acest indicator, în vecini de clasament nu doar geografic, ci și statistic.

Ruralul cântărește greu în statistica vasluiană 

Profilul celor care și-au găsit un serviciu spune și ceva despre geografia șomajului din județ. Din cele 1.364 de persoane încadrate, 770 provin din mediul rural și 594 din urban. Ruralul reprezintă astfel 56,5% din total, iar urbanul 43,5%. Cu totul altfel arată însă populația care intră în măsurile active ale AJOFM. Până la 31 iulie, 7.111 persoane din județ au fost cuprinse în astfel de măsuri. Dintre acestea, 5.217 provin din rural și numai 1.894 din urban. Ruralul concentrează astfel aproximativ 73,4% din total. Cele două procente nu pot fi transformate într-o rată de succes pentru sat și oraș, pentru că indicatorii nu descriu exact aceeași populație statistică și o persoană poate beneficia de mai multe servicii, fiind numărată o singură dată în totalul persoanelor cuprinse. Diferența dintre structuri rămâne însă relevantă pentru că arată cât de mult apasă mediul rural asupra serviciului public de ocupare din Vaslui. Într-un județ cu numeroase comune și sate aflate la distanțe considerabile de principalele centre economice, problema nu este doar existența unui loc de muncă, ci și accesul efectiv la el: transportul, distanța, programul, calificarea cerută și nivelul salariului pot face diferența între un post vacant pe hârtie și un loc de muncă accesibil în realitate.

Doar 77 dintre cei încadrați au studii universitare 

Datele despre educație completează portretul. Cea mai numeroasă categorie dintre persoanele încadrate este formată din cei cu studii gimnaziale: 435 de persoane. Alte 412 au studii liceale, iar 342 au învățământ profesional, arte și meserii. La baza structurii apar 71 de persoane cu învățământ primar sau fără studii, dintre care patru sunt înregistrate fără studii. În partea superioară sunt 27 de persoane cu studii postliceale și numai 77 cu studii universitare. Absolvenții de facultate reprezintă astfel aproximativ 5,6% dintre persoanele încadrate prin măsurile monitorizate de ANOFM în Vaslui. Procentul nu spune că oamenii cu facultate își găsesc mai greu de lucru. O asemenea concluzie ar fi greșită. Absolvenții de studii superioare pot avea alte canale de recrutare și pot apela într-o măsură mai redusă la serviciile AJOFM. Statistica spune doar cine sunt cei care au ajuns la un loc de muncă prin mecanismele analizate aici.

Și acum vestea proastă: 367 de încadrări mai puține și un recul aproape dublu față de cel național 

CONTRACȚIE DUBLĂ… Până aici, statistica oferă suficiente motive pentru a vedea partea plină a paharului: 1.364 de oameni au ajuns în muncă, majoritatea încadrărilor prin mediere sunt pe perioadă nedeterminată, iar o proporție mare dintre cei angajați provenea din categoriile considerate dificil de integrat. Comparația cu anul trecut schimbă însă tonul. La 31 iulie 2025, ANOFM raporta în județul Vaslui 1.731 de persoane ocupate. După aceeași perioadă din 2026 sunt 1.364. Față de aceeași perioadă a anului trecut, au fost cu 367 mai puține încadrări. Reculul este mai pronunțat decât cel înregistrat la nivel național. În primele șapte luni din 2025, ANOFM raporta 93.133 de persoane încadrate în România. În 2026 sunt 82.725. Diferența este de 10.408 persoane, respectiv aproximativ 11,2%. Cu alte cuvinte, fenomenul nu este exclusiv vasluian. Numărul persoanelor încadrate prin intermediul serviciului public de ocupare a scăzut în ansamblul țării. În Vaslui însă, contracția procentuală este aproape dublă față de media națională. Aceasta este „partea rece” a bilanțului, dar nici ea nu trebuie transformată automat într-un verdict asupra AJOFM Vaslui. Un alt indicator explică de ce.

Mai puțini la start, mai puțini la sosire: Vasluiul pierde o cincime pe ambele fronturi 

SCĂDERE… În primele șapte luni din 2025, în județul Vaslui au fost cuprinse în măsuri active de ocupare 8.949 de persoane. În perioada corespunzătoare din 2026 sunt 7.111. Diferența este de 1.838 de persoane, o reducere de aproximativ 20,5%. Cele două evoluții sunt aproape suprapuse. Numărul persoanelor cuprinse în măsuri active s-a redus cu 20,5%, iar numărul celor care au ajuns să fie încadrați, cu 21,2%. Tocmai de aceea, datele statistice nu permit concluzia simplistă că AJOFM ar fi devenit cu 21% „mai puțin eficientă”. Volumul oamenilor care au trecut prin măsurile active a fost el însuși cu aproximativ o cincime mai mic. Fără analiza fluxurilor de intrare și ieșire, a structurii șomerilor și a locurilor de muncă disponibile, o explicație mai categorică ar depăși ceea ce demonstrează statisticile. Ce putem spune sigur este altceva. În 2026, prin sistem au trecut mai puțini oameni și au fost încadrați mai puțini oameni decât în perioada similară a anului trecut.

România celor 82.725 de angajări: Vasluiul pune doar 1.364 pe masă 

ERARHII… La nivel național, cele 82.725 de persoane încadrate în primele șapte luni oferă și o scară pentru cifra Vasluiului. Cele 1.364 de persoane din județ reprezintă aproximativ 1,65% din totalul național. Distribuția este însă extrem de inegală. Bucureștiul singur are 7.546 de persoane, Iașiul 3.784, Constanța 3.001, Alba 2.814, Hunedoara 2.788 și Buzău 2.699. În cealaltă parte a clasamentului, mai multe județe rămân sub pragul de 1.000. De aceea, poziția 30 ocupată de Vaslui trebuie citită ca ceea ce este de fapt, un clasament al volumelor absolute raportate de serviciul public de ocupare, nu o ierarhie a performanței economice și nici o măsură pură a eficienței instituțiilor județene. Clasamentul nu dă verdicte, dar fotografia rămâne: la capitolul încadrări, Vasluiul privește plutonul fruntaș de la mare distanță.