SĂRBĂTOARE… Buna Vestire, cunoscută și sub denumirea de Blagoveștenia sau „Ziua Cucuclui”, este una din marile sărbători din calendarul creștin-ortodox, prăznuită an de an pe 25 martie, în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Dincolo de profunda sa însemnătate biblică, Buna Vestire a căpătat în timp semnificații populare dintre cele mai interesante, aproape fiecare zonă a țării păstrând din moși-strămoși datini și superstiții, care mai de care mai pitorești. De pildă, în unele zone din Moldova, în dimineața zilei de Blagoveștenie, persoana care se trezește prima dă cu tămâie în toată casa, pentru a alunga supărările și necazurile. La sate, oamenii obișnuiesc să aprindă un foc în curte, în fața ușilor. Pe lângă foc, aceștia pun pâine, sare și apă. Ulterior, le dau de pomană. Se crede că, în acest fel, îngerii se încălzesc la foc, mănâncă și bea, iar cei care locuiesc acolo vor fi păziți de necazuri. Flăcăii și fetele necăsătorite ascultă cu băgare de seamă cântecul cucului și cred că astfel vor afla numărul anilor care vor mai trece, până când se vor căsători.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii ar cadea aceasta. Este prima zi de la începutul Postului Mare când poate fi consumat pește. De asemenea, este dezlegare la untdelemn și la vin. “Este doar o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, carnea de pește se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic. De asemenea, este o carne ușor de digerat, bogată mai ales în fosfor”, spune părintele Nicolae Necula, după cum consemnează doxologia.ro. În tradiția populară, Blagoveștenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de „Ziua cucului”, pentru că pasărea despre care credința străveche spune că vestește lucruri importante pentru viața oamenilor, cântă pentru prima dată în acel an. Oamenii fac în această zi diferite preparate din pește, diversitatea rețetelor arătând creativitatea gospodinelor din toate zonele țării. Iată, trei dintre cele mai delicioase rețete culinare, pe bază de pește.
Borș cu perișoare de somon
Ingrediente: 1 medalion somon proaspăt; 2 morcovi; 2 cepe uscate; 1 ardei gras roșu; 1 mâna orez; 1 ou de țară; 1 l apă; 500 ml borș de putină de casă; 2-3 linguri ulei de măsline; pătrunjel verde șI sare. Curățăm și spălăm legumele. Peștele îl spălăm și îl curățăm de piele și eventuale oase, apoi îl tocam rapid la mașînă. Radem un1 morcov, tocam o ceapă, câteva fire de pătrunjel și punem peste peștele tocat. Adăugăm o mâna de orez spălat și sare. Spargem și batem un ou și îl punem peste compoziția de peste. Amestecăm bine și apoi dăm la frigider o jumătate de oră. Pornim aparatul sau punem pe foc o oală încăpătoare. Punem la încins 2-3 linguri ulei de măsline. Radem morcovul, tocam ceapă și ardeiul gras și le punem la călit cu un pic de sare. După ce s-au rumenit legumele, adăugăm apă și selectăm funcția Boil. Închidem capacul și pregătim perișoarele. Le punem în oală la fiert. Adăugăm sare și lăsăm să fiarbă aproximativ 20 minute. Separat fierbem borșul cu un pic de sare, apoi îl adăugăm în oală. Mai lăsăm să fiarbă câteva minute, adăugăm un pic de pătrunjel sau leuștean dacă aveți și închidem programul sau închidem ochiul. Lăsăm acoperit borșul până in momentul servirii. Este o bunătate, răcoritor, iar perișoarele sunt atât de pufoase încât efectiv se topesc in gură.
Păstrăv A la Venitienne
Ingrediente: 4 păstravi eviscerati, curățați și bine uscați; 80 grame de unt; 1 linguriță de sare; 1 linguriță piper; 1 liguriță rozmarin tocat; 1 linguriță cimbru tocat; 2-3 căței de usturoi tocați; 1 linguriță coajă de lămâie rasă; 2 liguri ulei de măsline; pesmet; ulei; zeamă de lămâie. Amestecați untul cu sarea, piperul, coaja de lămâie, rozamarinul, cimbrul și usturoiul tocat, până obțineți un amestec omogen. Umpleți interiorul peștilor cu acest amestec. Așezați peștii într-un vas și puneți peste ei zeamă de lămâie și uleiul de măsline. Dați-i la frigider pentru o ora. Treceți peștii prin pesmet, apoi îi așezați pe grătarul cuptorulu i(preîncălzit la 190 grade). Sub grătar puneți o tavă acoperită cu hârtie pentru copt. Lăsați peștii în cuptor timp de 20 de minute.
Icrele de știucă ale Maicii Marina
Ingrediente: 1 kg icre de știucă; un litru de ulei; ceapă roșie sau verde după gust, sare. „Icrele se vor ține câteva ore sau o zi, două, cu puțină sare. Înainte de preparare, se dau prin ciur (sită), să se scurgă zeama și după aceea se vor bate”, spune Maica Marina. De asemenea, ea adaugă la icrele de știucă puțină sare de lămâie, care le va întări, apoi „câte un fir subțire, câte un pic de ulei” – cantitatea depinde de preferințele fiecăruia. Icrele de știucă se mai pot înmulți cu cartof fiert sau cu pâine înmuiată, dacă vrei să le sporești”, adaugă maica. Dar trebuie să te aștepți la o ușoară modificare a gustului. Icrele sunt amestecate (bătute) „până vedem că se înmulțesc și se schimbă și la aspect”. PONT: Icrele de știucă se vor bate doar cu lingura de lemn, nu folosim mixerul. Doar cele de crap sau de caras le batem cu mixerul. Cele de știucă făcute la mixer au boaba prea sfărâmată. Maica Marina adaugă la icrele de știucă și numai puțină sare de lămâie, care le va întări, apoi „câte un fir subțire, câte un pic de ulei” – cantitatea depinde de preferințele fiecăruia. Icrele de știucă se mai pot înmulți cu cartof fiert sau cu pâine înmuiată, dacă vrei să le sporești, adaugă maica. Dar trebuie să te aștepți la o ușoară modificare a gustului. Icrele sunt amestecate (bătute) „până vedem că se înmulțesc și se schimbă și la aspect”. Când compoziția icrelor începe să se întărească, se adaugă apă minerală, care le face pufoase. Le putem bate în continuare cu ulei, adăugând câte un strop de apă din când în când. Icrele merg foarte bine cu ceapă roșie sau ceapă verde, care poate fi servită separat de icre sau tocată și adăugată la compoziție. „Aceste preparate, acasă în Ardeal, nu le știam. Dar, aici venind, maicile în vârstă, mai ales Maica stareță, ne-a învățat toate rețetele. De la ea, așa, puțin câte puțin, ne-am adaptat. și facem orice din pește, multe preparate”, a mai explicat Maica Marina.
