Hulite de mai toată lumea, măsurile de austeritate luate de Guvernul Emil Boc au scăzut numărul celor care beneficiau de diferite prestaţii sociale u prin renunţarea acordării trusoului pentru nou născuţi statul a economisit la Vrancea bani cît pentru 4-5 Dacii Logan u sezonul rece îi va încolona însă iar la ajutoare sociale pe vrîncenii cu venituri mici u de exemplu, mulţi bugetari vor să ceară anul acesta ajutorul de căldură
După ce în repetate rînduri guvernanţii noştri au spus despre Romania că este o ţară de asistaţi social, atrăgîndu-şi asupra lor oprobiul public, vă prezentăm cîteva date statistice care vorbesc de la sine despre măsurile luate de aceştia în vederea acordării unor drepturi doar persoanelor care le merită. După ce au tăiat salarii şi pensii, au dat mii de bugetari afară din sistem şi au intrat şi la capitolul social, unde Romania are o întreagă tradiţie în spate mulţumită perioadei comuniste cînd statul trebuia să dea tot cetăţeanului, dar şi a politicilor de după 1989, vă prezentăm cîteva date furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale (AJPS). Aşadar, conform informaţiilor cerute de reporterii noştri, în primele 8 luni ale anului 2010 au fost în medie 68.208 beneficiari ai alocaţiei de stat pentru copii pentru care s-au plătit 33.587.903 lei. În aceeaşi perioadă a anului curent numărul beneficiarilor a scăzut la 67.956. Dacă de alocaţia complementară au beneficiat în 2010 circa 11.800 de persoane, numărul acestora s-a redus la doar 37, aceşti beneficiari primind drepturi restante. Explicaţia constă în unificarea mai multor prestaţii sub denumirea generică de Venit Minim de Inserţie. În schimb, numărul beneficiarilor de alocaţie de susţinere a familiei a crescut de la 5.368 în 2010 la 5.641 în 2011, pentru care au fost plătiţi nu mai puţin de 2.747.072 lei. Alocaţia de plasament a rămas constantă, acordîndu-se una singură în plus faţă de anul trecut, cînd au fost acordate 697 astfel de prestaţii. Şi alocaţia de creştere a copilului a cunoscut o foarte uşoară scădere în 2011. Dacă anul trecut au fost acordate aproximativ 2.500 astfel de indemnizaţii, anul acesta numărul lor a scăzut doar cu cîteva zeci. Interesant este că numărul persoanelor care primeau stimulentul pentru creşterea copilului, adică acei oameni care se întorceau mai repede la muncă în schimbul unei sume de bani, au scăzut de la 121 în 2010 la 90 în 2011. Şi numărul ajutoarelor de căldură a crescut considerabil în primele 8 luni ale anului în curs faţă de cel trecut. În medie, 3.300 de persoane nu au mai beneficiat de acest ajutor asta după ce pînă pe 31 august 8.486 de persoane le-au primit. Anul acesta însă, pe fondul reducerii veniturilor şi a creşterii preţului la gigacalorie, vrîncenii se vor încolona iarăşi la ajutoare de încălzire. Date culese din primării arată că pînă şi bugetarii se încadrează acum la „ajutorul de hibernare”.
Trei miliarde de lei vechi economisiţi pe o prestaţie
Potrivit Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale, o scădere se constată şi la acordarea drepturilor persoanelor cu handicap. Circa 2.700 de persoane cu diferite dizabilităţi nu au mai primit sprijin din partea statului anul acesta. În 2010, statul a plătit prestaţii pentru 43.629 persoane cu handicap. De asemenea, o altă scădere considerabilă se constată la acordarea ajutorului pentru încălzirea cu lemne, unde mai bine de 50% din cei 62.450 beneficiari de acum un an nu au mai primit ajutorul respectiv. Despre acordarea trusoului pentru nou născuţi nici nu mai trebuie făcută vreo comparaţie cu anul din urmă, din moment ce din 2011 acesta nu se mai acordă, fiind eliminat de guvernanţi. Ar merita amintit faptul că dacă scopul celor de la putere a fost unul de „stîngere a curelii” şi ne raportăm la anul trecut, s-a realizat o economie de 328.200 lei, atît cît s-a acordat în 2010 pentru această formă de sprijin. Cu aceşti bani statul ar putea achiziţiona trei apartamente cu două camere, 4-5 Dacii Logan sau ar putea restaura o una sau poate două clădiri monumente istorice. Totuşi, scopul declarat al guvernaţilor este în primul rînd de a scăpa poporul de statutul pe care îl are şi anume de popor asistat social şi abia apoi să mai reducă din cheltuieli. În concluzie, se cunoaşte o scădere mai mică sau mai mare a numărului de beneficiari la cele mai multe dintre prestaţii, scădere explicată de Vincenţiu Micheci, directorul AJPS Vrancea. „Au fost anumite măsuri de austeritate care au făcut ca unele prestaţii să se unifice, dar totodată se constată o mai bună întocmire a dosarelor pentru prestaţii. De asemenea, la nivelul tuturor judeţelor au fost înăsprite controalele desfăşurate de inspecţia socială”, a declarat directorul Vincenţiu Micheci. Acesta mai spune că în urma măsurilor luate de Guvern este posibil ca destul de mulţi beneficiari să nu se mai încadreze pentru obţinerea diferitelor prestaţii. „E posibil ca unii dintre beneficiari să nu mai fie eligibili pentru prestaţii dacă au diverse obiecte prin casă sau gospodărie, obiecte menţionate în lege sau dacă au activităţi care le aduc venituri peste cele permise pentru obţinerea unei forme de ajutor. Acum ne putem sesiza dacă apar fraude în ceea ce priveşte întocmirea dosarelor şi este mai greu să mai primeşti un ajutor nemeritat”, a mai adăugat directorul AJPS.
Regimurile postrevoluţionare au încurajat nemunca
Chiar dacă măsurile luate de Guvern s-au dovedit a fi extrem de nepopulare, e posibil ca acestea să ducă într-un final la ridicarea etichetei de asistaţi social pe care Romania o are de ani buni. Asta dacă nu cumva criza economică va îngroşa din nou numărul celor care au nevoie de ajutorul statului pentru a supravieţui. Multe dintre formele de ajutor acordate de stat au fost speculate politic, electoral astfel încît s-a ajuns în situaţia în care o mulţime de romani preferă să stea acasă chiar şi pentru o perioadă relativ scurtă de timp pentru că Statul ca entitate te plăteşte să stai acasă. Un cetăţean care rămîne fără loc de muncă primeşte cîteva sute de lei cel puţin jumătate de an dacă are un anumit stagiu de cotizare, iar dacă salariul era de 600 de lei omul se va mulţimi cu 400 lei de la Stat pe principiul „decît 600 lei munciţi mai bine 400 gratis”. Dacă mai beneficiază şi de un ajutor de căldură sau de alte forme de ajutor e posibil să ajungă la un venit chiar mai mare decît dacă ar fi lucrat. Cazurile cu femeile care îşi calculau banii daţi de stat pentru viitorii lor copii sînt arhicunoscute. Sigur aţi auzit expresii de genul: „fac un copil şi îmi plăteşte statul 800 de lei lunar timp de doi ani şi pe urmă mai fac unul”. Tocmai aceste atitudini păguboase pentru bugetul ţării încearcă guvernanţii să le stîrpească. Sau cel puţin aşa spun ei.
Unele prestaţii au fost tăiate complet de guvernanţi
În rîndurile de mai jos aveţi o prezentare în date statistice a numărului de beneficiari ai unei prestaţii în 2010 respectiv 2011. Aproape la toate se constată o scădere a numărului de beneficiari pentru anul în curs.
Prestaţie nr. beneficiciari 2010 2011
Alocaţie copii 68.208 67.956
Alocaţie plasament 697 698
Indemnizaţie creştere copil 2.483 2.321
Ajutorul încălzire lemne 62.450 21.650
Ajutoare căldură 8.486 5.168
Stimulent creştere copil 121 90
CASS creştere copil 2.554 2.499
Trusou nou născuţi 2.190 0
Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii 80 0
Sprijin financiar la constituirea familiei 462 0
