In anul 2011, in judet mai exista aproape 50 de biserici de lemn, din care 18 sint monument istoric u introducerea a 4-5 biserici de lemn pe Lista UNESCO ar insemna intrarea judetului in circuitul turistic international u Directia pentru Cultura propune ca un ansamblu de biserici de lemn din judet sa intre in Patrimoniul UNESCO u biserica de lemn cuprinde esenta geniului creator putnean si exprima in imagini mostenirea artistilor populari anonimi de la Carpatii de Curbura
Cele mai autentice creatii ale spiritului vrincean ar putea figura intr-o zi pe Lista Patrimoniului Mondial al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO). Ideea acestui demers apartine Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Vrancea, care pregateste un dosar cu cele mai reprezentative biserici de lemn din judet, in vederea inaintarii acestei propuneri. “Este pentru prima data cind judetul Vrancea incepe un demers de asemenea anvergura. Importanta bisericilor de lemn din fostul judet Putna, prin unicitatea stilului si vechimea acestora, constituie argumente care vor alcatui voluminosul dosar pe care-l pregatim pentru a propune ca un ansamblu de biserici de lemn din judet sa intre in Patrimoniul UNESCO. Bisericile de lemn din Vrancea reprezinta brand-ul acestui judet, asa cum sint si pentru Maramures, care in 1999 a reusit sa introduca opt biserici de lemn in Patrimoniul UNESCO”, ne-a spus prof. Florin Micu, directorul Directiei pentru Cultura Vrancea. Acest pas a fost precedat de realizarea unei harti a monumentelor istorice din Vrancea, a unui DVD cu bisericile de lemn, intitulat “Pelerinaj prin Vrancea arhaica”, iar in curind va fi imprimat si un al doilea DVD care completeaza seria bisericilor de lemn in format digital.
Bisericile de lemn, brand-ul Vrancei
Oricit s-ar stradui facatorii de imagini sa lege numele judetului de un obiectiv turistic sau personaj istoric, de departe imaginea reprezentativa pentru trecutul fostului judet Putna, inclusiv a Vrancei arhaice, este biserica de lemn. Asa cum au aratat-o cercetatorii Lelia Pavel (“Bisericile de lemn din judetul Vrancea, Focsani, 2005) si Ion Cherciu (“Biserici de lemn din Tara Vrancei – factor de identitate culturala”, Bucuresti, 2004; “Arta populara in Tara Vrancei”, Bucuresti, 2004), biserica de lemn cuprinde esenta geniului creator putnean si exprima in imagini toata mostenirea artistilor populari anonimi de la Carpatii de Curbura. Scapate de sub pirjolul turcilor si tatarilor, de bombardamentele Primului Razboi Mondial, de mina “civilizatoare” a omului – care a captusit cu scindura bijuteriile arhitectonice ale pridvoarelor – de focul care a mistuit citeva biserici dupa 1989, o duzina de biserici de lemn a ajuns pina in zilele noastre.
Cite biserici de lemn mai avem in judet
Fiind in proprietatea Arhiepiscopiei Buzaului si Vrancei, numarul bisericilor de lemn nu-l cunoaste nimeni, cum nu putem cunoaste nici situatia reala, patrimoniul religios aflat in aceste biserici, deoarece nu exista un inventar fiabil al obiectelor de patrimoniu din aceste biserici. Date sigure avem despre bisericile monument istoric, in numar de 18, intrucit se afla pe Lista Monumentelor Istorice, la care se mai adauga inca trei biserici incluse pe site-ul Institutului Roman de Istorie Culturala. Despre celelalte biserici, datele sint vagi, multe zacind inchise, abandonate prin vechi cimitire sau au fost desfigurate, fiind captusite cu scindura si vopsite in culoarea vopselei care se gasea la magazinul din sat. O sansa au avut bisericile de lemn intrate in Programul National de Restaurare. Este vorba despre „Adormirea Maicii Domnului” din Largaseni, comuna Corbita, „Sf. Ioan Botezatorul” din Chitcani, Movilita, „Cuvioasa Paraschiva” din Ruginesti si „Cuvioasa Paraschiva” din Matacina, Valea Sarii, care nu vor mai fi desfigurate ca lacasurile “Sf. Nicolae” din Nistoresti, “Cuvioasa Paraschiva” din Cimpuri, “Sf. Voievozi” din Paulesti, “Sf. Nicolae” din Prisaca sau “Duminica Tuturor Sfintilor” de la Poiana Marului. “Intrucit ne aflam in stadiul analizelor, al pregatirii dosarului fiecarei biserici in parte, pentru a putea oferi specialistilor posibilitatea unei bune judecati, nu putem oferi nume de lacas la acest moment. Putem spune doar ca va fi un ansamblu de biserici, alcatuit din lacasurile existente pe Lista Monumentelor Istorice, atit din Vrancea arhaica, dar si din afara acestui spatiul istoric al Tarii Vrancei”, a conchis prof. Micu. Sa dea Dumnezeu sa se implineasca acest gind si bisericile de lemn din Vrancea sa aduca turisti in minunata lume de povesti, tesute in jurul legendei Tudorei Vrincioaia si a fiilor sai.
Preotul Rauta incurca brandul Vrancei cu matanii in fata politicienilor
Intrucit preotul Florentin Rauta de la catedrala viitorului episcop vicar de Vrancea intoxica in mod neortodox credinciosii din Focsani, afirmind in mod public, intr-o sedinta a Consiliului Judetean Vrancea, ca Marian Oprisan este brand-ul Vrancei, tinem sa facem urmatoarele pricizari. Brand-ul este elementul definitoriu pentru istoria unei localitati, regiuni sau tari si nu se poate reduce la numele unui politician, indiferent de statura acestuia. Afirmatiile preotului Rauta fac parte dintr-o strategie de slugarnicie a Bisericii fata de stat si nu aduc servicii nici Bisericii, nici politicienilor, punindu-i pe acestia din urma in situatii mai mult decit penibile. Ar fi mai bine daca preotul Rauta ar trece pe la Biblioteca, sa rasfoiasca istoria Vrancei. A fi preot la catedrala nu-i totuna cu a fi slujitor la o filie dintr-o salbaticie din Muntii Vrancei, iar credinciosii din Focsani merita ceva mai bun decit ineptiile unui baiat parasutat din creierul muntilor in altarul bisericii de la “Ceasul Rau”.
Monumente din Romania pe Lista UNESCO
Pe Lista de Patrimoniu a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura se afla Delta Dunarii, bisericile cu picturi exterioare din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Centrul istoric al Sighisoarei, fortaretele dacice din Muntii Orastiei si opt biserici de lemn din Maramures. Aceasta lista cuprinde 890 de “mosteniri culturale si naturale ale planetei” din 186 de tari. Intrarea pe aceasta lista selectiva înseamna si urcarea în cel mai eficient vehicul publicitar, anual, în toate statele lumii, fiind publicate brosuri, carti, ghiduri si harti cu obiectivele aflate în Patrimoniul UNESCO. Ce n-au facut conducatorii judetului si Ministerul Culturii în acesti 21 de ani pentru promovarea valorilor nationale se va realiza prin iesirea din anonimat gratie publicitatii extraordinare garantate de ultramediatizata UNESCO.
