INCREDIBIL! O bârlădeancă, singurul profesor și cercetăror român stabilit în China, face apel la președintele Klaus Iohannis. In acest sens, după mai multe apeluri prin presă, ea a adresat p scrisoare deschisă președintelui Româniai, Klaus Iohannis. Bârlădeanca susține că a fost umilită de autoritățile române de la Consulatul României din China, în timp ce încerca să-și reînnoiască pașaportul. Gabriela Moroș are nevoie de acest act pentru a-și prelungi viza, în țara în care lucrează ca profesor universitar. Femeia spune că inițial nu a fost lăsată să intre în consulatul român din China, iar când a ajuns acolo, consulul i-a sugerat să foloseasca și alte căi în vederea obținerii pașaportului din România. Femeia povestește că a depus documentele la sfârșitul lunii martie iar potrivit regulilor abia după 90 de zile ar fi trebuit să îi revina un pașaport nou. Au trecut însă patru luni de atunci iar Gabriela Mogoș nu a făcut rost de document. Ea spune că a sunat zilnic la consulat pentru a afla noutați, însă nu a primit vreun răspuns. Ea este profesor și cercetător la Universitatea de Arte si Stiinte Hunan si are nevoie de pasaport pentru a-și prelungi viza. Iar acuzațiile la adresa consulatului român din China au curs. Disperată, Gabriela Mogoș a postat pe pagina sa de socializare un apel către peședintele Iohaniis, pe care vi-l prezentăm integral:
Domnule Președinte al României,
Mă numesc Mogoș Gabriela și sunt cetățean român. Pentru moment lucrez ca profesor și cercetător la Hunan University of Arts and Science, Changde, R.P.China.
Domnule Președinte al României, am fost umilită de către oficiali români, lucrători ai Consulatului României la Beijing, R.P.China.
Domnule Președinte al României, mi-a fost interzis accesul în Consulatul României de la Beijing, P.R.China. Domnule Președinte al României, terorist nu sunt! Domnule Președinte al României, sunt un simplu cetățean al țării mele, România!
Din luna februarie 2017 încerc să obțin un pașaport nou, cel vechi expiră la început de septembrie, iar viza de rezidență in China pe 21.08.2017.
Pentru aceasta, am completat formularul online și am încărcat documentele solicitate, conform procedurii. Am așteptat timp de 2 săptămâni să primesc un răspuns, o programare, ceva. NIMIC! Am telefonat. Nu a răspuns nimeni! Am decis să merg personal la Consulatul României din Beijing. Locuiesc la 1600 km distanță de Beijing, prin urmare bani cheltuiți pe avion, hotel, mâncare. Cui îi pasă?
Drumul acela a fost doar ca să aflu despre echipament că este defect. Și m-au certat cei de la Consulat că am bătut drumul: „Trebuia să fi sunat” … Am făcut-o de multe ori, dar fără vreun folos. A durat mai bine de o lună, mai exact 6 săptămâni, să se rezolve problema și, am ajuns să depun documentele abia pe 30 martie 2017. Conform regulilor, după 90 de zile devii posesor de pașaport nou. Sunt acuși 4 luni.. dar ei nu le numără.
Începând de pe 24 iulie 2017, am sunat zilnic la Consulat (atât în timpul cât și după programul de lucru) să aflu noutăți legate de pașaportul meu cel nou. Nu a răspuns nimeni. Pot dovedi cu un screenshot al telefonului.. apeluri fără răspuns. În ziua de 27 iulie, mi-a răspuns o voce feminină deranjată de telefonul meu. Am întrebat despre pașaportul meu. Mi-a cerut să revin după 30 minute ca să verifice.. a răspuns după o oră.. Greața/Sila/Disconfortul sau Efortul pe care îl făcea doamna, i se citea în voce. Relații cu publicul național și internațional! Timpul trece, leafa merge, noi muncim cu spor. Diplomați cu privilegii pe banii contribuabililor români.. inclusiv ai mei. Debusolată și cu dorința de a discuta cu un oficial român pentru lămuriri suplimentare, m-am deplasat personal la sediul Consulatului României de la Beijing. Era închis.. Nu are program joia. Nu pentru public. Bat la ușa Ambasadei României. Sunt în aceeași clădire dar la intrări diferite. Un domn român (nu și-a spus numele) mă legitimează, îi explic problema mea, mă ascultă și mă sfătuiește să revin a doua zi să discut cu dl Consul care sigur mă va ajuta. ă”Să veniți pe la 9-10, că e program până la 12 și să nu se întârzie.”
Am procedat ad litteram. Pe data de 28 iulie 2017, la orele 9,35 am ajuns la Consulatul României din Beijing unde, rețineți!, NU MI S-A PERMIS ACCESUL ÎN CONSULAT! Portarul avea dispoziție clară de la dl Consul să nu primească pe nimeni, în afara persoanelor cu programare.
Îi explic portarului că sunt cetățean român și că acela este ca și teritoriul țării mele, că am probleme cu pașaportul și că aș dori să am o discuție cu dl Consul. Portarul intră în clădirea consulatului, și revine cu răspunsul că dl Consul al României la Beijing nu îmi permite accesul pe motiv ca nu am programare și că este ocupat. Am înmărmurit! Pentru prima dată în viața mea am regretat că sunt cetățean român.
În tot acest timp, pe poarta consulatului intrau și ieșeau cetățeni chinezi, probabil dânșii aveau programare. Dacă există vreo îndoială asupra celor ce susțin, se pot verifica camerele de supraveghere.
Eu, cetățean român, am stat la poarta Consulatului României din Beijing, CA UN CERȘETOR!
Am dat multe telefoane pe numărul consulatului pentru a afla motivul pentru care sunt ținută la poartă. Aceeași voce feminină (probabil dna secretară) m-a repezit că nu am ce căuta acolo, de vreme ce pașaportul meu nu a ajuns… și că dânsa, ieri, nu și-a dat acordul să vin astăzi și să îl deranjez pe dl Consul. Am insistat, și, în final, mi-au permis accesul în Consulat. CA LA MILOGI! Cum a fost atitudinea domnului Consul? Iritată și nervoasă, specificându-mi de la început că dânsul habar nu are cine sunt eu, că nu avem nici o întâlnire și că acum îmi face o favoare. Discuția în totalitatea ei a fost o mizerie. Cu chiu cu vai a căutat în sistem și mi-a spus că pașaportul meu e gata, dar asta o știam și eu deja din luna iunie, când vorbisem la MAE. Am explicat că sunt sub contract cu clauze și că nu îmi pot permite să rămân fără pașaport și l-am rugat să mă ajute. Mi s-a spus clar „… și ce dacă vă expira viza.. vă întoarceți în România și aplicați din nou.” SUPEFIANT! Am explicat din nou necesitatea urgentă a pașaportului prin faptul că universitatea unde lucrez trebuie să obțină pentru mine un certificat special, și durează 5 zile, fără de care nu primesc rezidența. Mai mult chiar, dl Consul mi-a sugerat să folosesc și alte căi de obținere a pașaportului din România. Să plătesc eu serviciul DHL de trimitere a pașaportului de la MAE la Consulatul României de la Beijing, îndemnându-mă să îmi folosesc cunoștințele de operare PC.
Domnule Președinte al României, sunt un om disperat! Îmi vreau pașaportul!
Domnule Președinte al României, sunt un cetățean român umilit și batjocorit de oficialii români desemnați să mă ajute și să mă sprijine. și am întâlnit mulți români umiliți asemeni mie. Domnule Președinte al României, sunt cetățean român și vreau să fiu respectat de către instituțiile statului român și de funcționarii acestora!
Domnule Președinte al României, aceasta este România lucrului bine făcut?!
Încă mai cred că NU a fost doar un slogan de campanie.
