Practic, prin OUG 13/2012, de rectificare a bugetului de stat, bugetul unitãtilor de învãtãmânt a fost suplimentat cam cu o treime din suma repartizatã initial, la începutul anului. În total, judetului Vaslui i-au revenit 59 miliarde lei destinati cheltuielilor de bazã a institutiilor scolare, bani care nu pot însã sã fie folositi pentru finalizarea unor investitii, ceea ce înseamnã cã, în multe scoli sau grãdinite, elevii vor învãta tot în vechile locale, dãrãpãnate si de multe ori improprii, în timp ce zeci de scoli din judet nu pot fi finalizate din lipsã de bani! Algoritmul cu care s-au împãrtit banii pe unitãtile teritorial-administrative a tinut cont strict de numãrul de elevi înscrisi pentru anul scolar 2012 – 2013 din raza de competentã si de costul standard pe elev, cost care, astfel, a ajuns la putin peste 40 milioane lei/elev, în cazul comunelor, si de circa 35 milioane lei, pentru unitãtile de învãtãmânt din orase si municipii. Asa cum era si normal, cei mai multi bani au ajuns în municipiile Vaslui, Bârlad si Husi, unde sunt si cei mai multi elevi, iar cei mai putini în comunele mici, cu putini elevi, cum ar fi Bãlteni sau Cretesti. Pentru cei 14621 prescolari, elevi si liceeni din Vaslui, la aceastã rectificare s-a primit suma de 11,06 miliarde lei, 10,25 miliarde lei au ajuns la Bârlad, aferenti pentru cei 12,908 elevi, si 5,35 miliarde lei au primit scolile din Husi, unde învatã 6378 elevi. În ceea ce priveste orasele, la Negresti, suma alocatã a fost de 7,16 miliarde lei, nu pentru cã s-ar face cine stie ce performantã, ci pentru cã banii care au ajuns pânã acum au fost mult mai putini, de doar 3,24 miliarde lei. În schimb, la Murgeni s-a alocat suma de 1,2 miliarde, mai putin chiar decât a primit comuna Zorleni, 1,73 miliarde, asta pentru cã si elevii sunt mai putini, 1520 fatã de 2289 în comuna din vecinãtatea Bârladului. Dintre comune, cele mai mari sume au ajuns la scolile din Puiesti, 780 milioane, si Dragomiresti, 710 milioane, fapt normal, dat fiind cã aici fiinteazã grupuri scolare agricole. Cei mai putini bani a primit comuna Blãgesti, 90 milioane lei, aici fiind si cei mai putini copii care merg la scoalã, 15; dar si Bãlteni si Cretesti, câte 110 milioane, numãrul de elevi care învatã aici fiind de 180, respectiv 178. Cert este cã, mult, putin, pânã când acesti bani vor putea fi folositi de unitãtile scolare, trebuie sã parcurgã niste cãi legale, respectiv, de la DGFP acestia ajung în conturile comunelor sau oraselor, apoi trebuie fãcutã o rectificare de buget al acestor unitãti administrativ-teritoriale, aprobatã de consiliile locale, si abia apoi vor intra efectiv pe mâna managerilor de scoli, care vor folosi acesti bani mai bine sau mai rãu, în functie de cât de buni gospodari sunt.
