La fasole, înainte!
RUGÃCIUNE SI POST Postul de 40 de zile al Pastelui a început astãzi si este cel mai aspru de peste an, fãrã carne si lactate, având doar douã zile de dezlegare la peste, în 25 martie, de Buna Vestire si în 28 aprilie, când este sãrbãtoritã Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile.
Postul Pastelui este fãrã carne si lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar douã zile de dezlegare la peste, fatã de postul Crãciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peste. De asemenea, în Postul Pastelui, în fiecare sâmbãtã are loc pomenirea mortilor. “Dacã postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o înfometare fortatã. De aceea, fiecare posteste cât poate. Biserica a fãcut din post o regulã generalã pentru toti, însã cei ce nu pot posti ca înfrânare de la hranã materialã trebuie totusi sã posteascã cel putin spiritual, ca înfrânare de la gânduri necurate, cuvinte urâte si fapte rele. Bãtrânii, bolnavii si copiii sunt scutiti de post, întrucât trupul lor este mai putin rezistent. De pildã, Biserica ne învatã cã în primele trei zile din prima sãptãmânã a Postului Sfintelor Pasti se mãnâncã doar o singurã datã în zi, dupã slujba de searã. Însã unii oameni nu pot posti pânã seara, pe când altii mai rezistenti mãnâncã doar în a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de râvna si de rezistenta fiecãruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atât delãsarea spiritualã prin nepostire, cât si epuizarea fizicã prin nechibzuintã”, a spus PF Daniel în slujba de la început a postului. Postul este, întâi de toate, “o perioadã de eliberare de pãcate si de patimi egoiste”, adicã o perioadã de pocãintã pentru tot ceea ce am fãcut rãu si, în acelasi timp, este o perioadã de înviere si de luminare a sufletului prin rugãciune, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi si ale Scrierilor Sfintilor, prin spovedanie, dar mai ales prin împãrtãsire, pe care biserica o recomandã sã fie primitã, a mai spus PF Daniel.
Apelul Bisericii la despãtimire
Biserica adreseazã oamenilor în postul de 40 de zile o chemare la despãtimire.
“Cine nu poate posti material, pentru cã este bolnav, poate, totusi, posti spiritual, în sensul cã se înfrâneazã de la gânduri urâte, de la priviri pãtimase, de la vorbe care rãnesc sau jignesc, care au în ele duh de stãpânire, duh de ceartã sau duh de slavã desartã. Oricât am posti de mult, oricât ne-am ruga de mult, trebuie sã ne gândim cu multã smerenie cã sunt altii care se roagã mai mult decât noi, care sunt mai milostivi decât noi, mai curati decât noi. Numai dacã ne smerim sincer, ne sunt folositoare pocãinta, rugãciunea si postul”, a mai spus patriarhul BOR. Astfel, când postim nu trebuie sã schimbãm doar felurile de mâncare, respectiv sã înlocuim carnea si alte alimente de origine animalã cu produse vegetale, ci si comportamentul. Schimbarea felului de a mânca trebuie sã fie însotitã si de schimbarea atitudinilor oamenilor în viatã, a relatiilor cu Dumnezeu, cu ceilalti si cu lumea materialã. Potrivit profetilor, zilele de post nu erau bine plãcute lui Dumnezeu dacã cel ce postea nu avea milã de sãraci, dacã-i asuprea sau dacã nu-i ajuta. Deci, postul trebuie însotit de atitudini si fapte de dreptate si de milostenie, de pace si smerenie, a mai spus patriarhul.
