AUR Vaslui, primul examen dat în public: bufonul Vasile Popa a stricat aerul fresh adus de oamenii lui George Simion: Mugur Mihăescu, generalul Chelaru şi „vasluianul” Chelmu (VIDEO)

ZI CRUCIALÃ… Ziua de aur a partidului lui George Simion de la Vaslui a fost una specialã pentru cei 400 de membri de partid si simpatizanti veniti sã dezbatã sâmbãtã, la Casa de Culturã, proiectul programului de guvernare, „Reconstruim România – program AUR în 15 puncte”. Ar fi fost o reusitã dacã ar fi venit la Vaslui si liderul partidului, George Simion, fiindcã e stiut faptul cã acesta este cel care creazã emulatie în rândul maselor. O altã prezentã care a stricat aerul acestei manifestatii a fost prezenta bufonului Vasile Popa, fostul sef al Camerei de Conturi Vaslui, travestitul lui Buzatu, un individ care s-a însurubat în acest partid, în mod special, pentru a controla în favoarea PSD noua structurã care prinde contur la Vaslui. În lipsa lui George Simion, de la centru a venit o echipã de soc, formatã din Mugur Mihãiescu, celebrul membru al grupului Vacanta Mare, acum antreprenor, doctorul si filozoful Sorin Lavric, parlamentar AUR de Neamt, dar si fostul sef al Statului Major, generalul Mircea Chelaru. Ca element de surprizã a fost prezenta unui fiu al judetului, fostul secretar general al Guvernului lui Ciolacu, Sorin Chelmu, care a fost cooptat în echipa AUR de la centru pentru sustinerea a trei puncte fierbinti din programul de guvernare: agricultura, satul românesc si mediul. Discursurile celor veniti sã prezente programul de guvernare au început bine si poate transmisiile pe retelele de socializare din Casa de Culturã s-ar fi viralizat, dacã nu ar fi fost urcat pe scenã omul lui Buzatu, Vasile Popa, care a fost introdus între vorbitori cu titulatura de „specialist pe probleme locale” si care a tãiat tot elanul acestei miscãri politice care a crescut enorm la Vaslui. Pentru cei care nu cunosc trecutul acestui judet, cooptarea lui Popa poate pãrea o loviturã pentru AUR, dar pentru vasluienii de rând este un dezastru. Acest asa-zis profesionist este un oportunist care a stat în functii sus puse, de unde a supervizat distrugerea economiei vasluiene. Pânã în anul 1997, acesta a condus Administratia Judeteanã a Finantelor Publice Vaslui, pozitie de pe care a asistat pasiv la închiderea multor fabrici din judet. Dupã ce a stat la CECCAR director cinci ani, acesta ajunge sef la Camera de Conturi Vaslui, pânã în septembire 2015, când a iesit la pensie. Din aceastã pozitie a supervizat toate marile jafuri care s-au fãcut în administratia publicã localã si judeteanã. Sã ne amintim de delapidãrile de la Casa de Pensii Vaslui, în 2004, unde s-au furat bani din casierie sub stricta supraveghere a Curtii de Conturi, iar cei pedepsiti au fost un director economic si o economistã care a luat toatã vina asupra ei. Directorul de atunci al Casei de Pensii, unde credeti cã a ajuns dupã ce a fost albit, chiar sub comanda lui Popa, la Curtea de Conturi. Adicã un hot, pus sã prindã alti hoti. Sã ne amintim de jaful de la Primãria Duda-Epureni, unde s-au sustras nouã miliarde de lei vechi, tot din casierie, unde în fiecare an oamenii lui Vasile Popa controlau si aduceau casieria la sfârsit de an pe zero lei. Nu mai amintim de afacerile fostului primar al Vasluiului, Victor Cristea, de afacerea Troleibuzul a lui Vasile Pavãl, unde, desi s-au sifonat milioane de lei, nimeni nu a plãtit vreun prejudeciu, fiindcã oamenii lui Popa vegheau. Nu mai vorbim de Protectia Copiilor, incubatorul de smecherii al judetului, unde sotia lui Vasile Popa a fost sef la departamentul de aprovizionare, locul de unde totul se cumpãra cu preturi de cinci ori mai mare. La un moment dat, directorul institutiei, prins cu ocaua micã, era fugit prin Franta, pânã s-au linistit apele si a revenit. Ca pensionar, acesta stabileste cum, cine e sau nu persoanã cu handicap. În spatiul public, Vasile Popa se poza, ca si acum, cu toti directorii de institutii sau primari cu bube, ori lideri de partid, de parcã la Vaslui era raiul pe pãmânt, iar câinele care trebuia sã pãzeascã averea judetului mânca oscioare sub masa stãpânilor. Acum, acest individ a devenit patriot si sub AUR vrea sã prindã si sã pedepseascã hotii care au devalizat economia si agricultura din judetul Vaslui. Cel putin asa spune în discursul sãu politic.

Mugur Mihãescu, celebrul membru al grupului Vacanta Mare, acum antreprenor, doctorul si filozoful Sorin Lavric, parlamentar AUR de Neamt, dar si fostul sef al Statului Major, generalul Mircea Chelaru, au fost oamenii care au prezentat programul de guvernare AUR. Discursul lui Mugur Mihãescu a fost unul acid, în stilu-i caracteristic.

Acesta a vorbit despre sãnãtate si educatie. Discutiile despre programul de guvernare le-a început Sorin Lavric, care a spus cã România este pe buza prãpastiei, cã nu mai are suveranitate si cã prin AUR se joacã destinul tãrii, nu pe patru ani, ci pe deceniul urmãtor.

Cel mai patriotic discurs l-a avut generalul Chelaru. Acesta a vorbit despre modul cum politicienii de pânã acum au cãpãtat „reflexul de slugã” la stãpânii de afarã, care „dã dependentã”. Si de aici, extrapolat la nivel de tarã, putem vorbi de „atârnare”.

Dupã aceste discursuri a venit momentul lui Vasile Popa, un discurs plin de erori, cu date probabil completate de pe Google. Iatã un fragment din ce a zis acesta, pentru a vã convinge ce „specialist” are Vasluiul, pe care l-a plãtit regeste cu sutele de milioane când era director la Finantele Publice si mai apoi la Curtea de Conturi. Acum, acesta este rãsplãtit si cu o pensie de nabab:

„Vasluiul a avut si alte realizãri remarcabile în economia localã si republicanã. Cine nu a auzit de Rulmenți Bârlad, care exporta în toatã lumea, sau de bijuteria bârlãdenilor care era Fepa, cine nu a auzit de fabrica noastrã de mobilã care exporta si în est si în vest, Combinatul de Fibre Sintetice, care era unul din cele mai importante din țarã, de Mecanica Vaslui si multe altele?! În 1989, lucrau 70 de mii de persoane în industria vasluianã, iar în 2020 numai 22 de mii. Avem astãzi 20 de comune în care nu lucreazã nicio persoanã în industria localã. Declinul judetului Vaslui ,din pãcate, datoritã factorilor decidenti atât politici cât si cei din administratia judeteanã, acest declin economic si social, continuã. 22 de mii de persoane din comunele vasluiene au plecat afarã pentru o viatã mai bunã si pentru un trai mai bun. Asistãm în ceea ce priveste Vasluiul la multe societãti care îsi închid activitatea. Asta înseamnã lipsa locurilor de muncã, somaj, lipsa veniturilor pentru bugetele locale”.

Erorile travestitului Vasile Popa din discursul sãu luminat

La Vaslui, la Revolutie, populatia Vasluiului era de 74.615 locuitori. Fostul sef de la Finantele Publice, Vasile Popa, om care a lucrat din sistem din 1977, spunea cã în industria vasluianã lucrau 70.000 de oameni. În niciun caz la Vaslui, în întreprinderile mari, nu lucrau 70.000 de oameni, fiindcã cam atât era populatia orasului. Dacã am fi sã ne raportãm la nivelul judetului, cifra era micã, fiindcã judetul în 1989 avea 450.000 de locuitori, iar oamenii muncii nu puteau fi doar de 70.000, erau mult mai multi. Dar nici la datele mai din zilele noastre, distinsul Vasile Popa, specialist al problemelor locale, nu stã bine. Spunea cã în „industria vasluianã lucreazã 22.000″. L-am întreba: în care industrie? La Kaufland, la Lidl, la IPJ Vaslui ori la Primãriile Vaslui? Fiindcã astãzi vorbim la Vaslui doar de industria alimentarã, care a început sã sufle greu, si la nivel de judet de câteva fabrici, Rulmenti, Confectii Bârlad, Plantagro, Petal, unde mai lucreazã foarte putini oameni. Firmele mici care fac productie le numeri pe degete, de unde 22.000 de oameni în industria vasluianã? Nu credem cã mai avem atâtia muncitori nici în industria județeanã. Doar firmele de constructii ce mai figureazã ca mari angajatori. Vasile Popa mai pomenea de fabrici precum Fepa, Fabrica de Mobilã Vaslui, Moldosin , Mecanica, Izolatoare. Noi credem cã acesta, în calitate de sef al finantlelor, stie cum au dispãrut aceste mari companii. Ca sef al Curtii de Conturi, putea pedepsi vinovatii, dar nu a fãcut-o. Iar acum pozeazã în lup moralist. Iatã de ce discursul lui Popa nu a prins si i-a determinat pe multi simpatizanti AUR care au auzit prostiile acestui individ sã spunã cã nu vor mai veni la vot în 2024, dacã acesta rãmâne în bordul partidului la Vaslui sau apare pe vreo listã de alesi.

George Simion nu a venit la Vaslui, la dezbaterea programului de guvernare AUR, dar l-a trimis în locul sãu pe un fiu al judetului, Sorin Chelmu, fostul secretar general al Guvernului

SURPRIZÃ… Vasluienii veniti în Casa de Culturã si Sindicatelor pentru a fi prezenti la dezbaterea programului de guvernare în 15 puncte al lui AUR au avut surpriza ca, în echipa venitã de la Bucuresti sã sustinã proiectul, sã-l revadã pe un fiu al judetului, profesorul universitar Sorin Chelmu, fost secretar general al Guvernului, un om care a trecut prin mai multe pozitii cheie din ministerul Agriculturii si al Economiei. Sorin Chelmu este de loc din Bogdana, a absolvit liceul agricol la Murgeni, dupã care si-a terminat studiile universitare la Iasi, la Agronomie. A fost secretar general în ministerul Agriculturii, consilier de ministru, iar în 2016 acesta a fost numit de premierul Ciolos, secretar general al Guvernului, adicã omul care pregãteste sedintele de guvern. Acesta a venit la Vaslui, însotit de Mugur Mihãescu, fost component al trupei umoristice „Vacanta Mare” si o voce foarte apreciatã a societãtii civile, de fostul general al Corpului 10 Armatã „Stefan cel Mare” Iasi, Mircea Chelaru, si de medicul filozof Sorin Lavric. Discursul sãu a fost axat pe întãrirea satului românesc, un obiectiv al guvernãrii AUR, dar si pe modernizarea agriculturii, în special pe transformare a productiei vegetalã, în hranã, întãrind sectorul zootehnic. Acesta a tinut sã spunã la finalul prezentãrii cã: „Eu am asemãnat România cu o masinã. O natiune care este responsabilã îsi canalizeazã toatã energia sã facã un motor performant. Dar în ultimii ani, noi am canalizat toatã energia cãtre frâna masinii si cãtre claxon. Haideti sã ne canalizãm toate energiile cãtre acel motor performant, sã scoatem România din prãpastie. Dar pentru acest lucru trebuie sã iesim la vot în 2024”.

Sorin Chelmu a venit la Vaslui sã punã în discutie ultimele puncte din programul de guvernare legate de agriculturã, satul românesc si mediu. Discursul sãu a fost axat în special pe prostia pe care o face România de a exporta materia primã din agriculturã, cerealele. Acesta a spus cã este o prostie sã ne considerãm grânarul Europei, când noi tocmai trebuie sã fim cei care sã construim sectorul zootehnic si sã devenim principalul furnizor de hranã pentru Europa, pentru a opri plusul valoare în tarã. Acesta a mai precizat cã România poate hrãni 100 de milioane de locuitori. Apoi a trecut la un expozeu despre importanta satului românesc care trebuie salvat cu orice pret, fiindcã este depozitarul traditiilor si obiceiurior românesti. „O natiune care nu este educatã, care nu este sãnãtoasã, care nu are un dram de credintã, care nu-si pãstreazã traditiile si obiceiurile este o natiune fãrã viitor. Vãd aici prieteni vechi, în salã, si mã bucurã acest lucru. Înseamnã cã si ei s-au sãturat de toate programele de guvernare, pe care le-au vãzut în ultimii 30 de ani. Nici nu stiu dacã sã le spun programe de guvernare, probabil o listã de bune intentii, unele dintre ele desenate pe tablã la televizor. Curgea laptele si mierea pe ecran. Dar noi, românii, nu am dus-o mai bine. Ni se spune cã suntem tigrii Europei, cã avem crestere economicã an de an, cea mai mare din Uniunea Europeanã. Se vede aceasta în bunãstarea noastrã? Nu! Acest lucru m-a fãcut sã mã uit cu atentie pe cele 15 puncte din programul de guvernare AUR. Ni se vorbeste despre România educatã. Eu cred în educatia celor sapte ani de acasã. Din pãcate, unii din promotorii acestui plan, al României educate, probabil au sãrit peste cei sapte ani de acasã si-mi asum ceea ce spun. Într-adevãr, trebuie o reformã profundã în sistemul educational si cel al sãnãtãtii din România, dar nu vreau sã vorbesc despre ele. Vreau sã vã vorbesc despre ultimele trei puncte din programul de guvernare AUR: despre agriculturã, de satul românesc, de care niciun politician nu vorbeste decât o datã la patru ani, si de partea de mediu. Vasluiul este un judet preponderent agricol si iatã câteva mãsuri de bazã ce trebuie luate imediat. Sã sporim zootehnia, deci sã transformãm produsele vegetale în cele de origine animalã. Nu mai vrem sã fim grânarul Europei. O prostie mai mare ca aceasta nu am auzit niciodatã. Hai sã transformãm aceste produse de origine vegetalã, nu în materie primã. Trebuie sã regândim întreg sistemul de irigatii. Suntem o tarã meteo sensibilã si avem nevoie de acest sistem. Urmãtoarele provocãri al omenirii sunt cele legate de hranã, de apã si de energie. Urmãtorii 30 de ani vor fi esentiali. Cine are aceste resurse va avea viitor. România le are, trebuie doar sã stie sã le gospodãreascã”, a spus vasluianul Sorin Chelmu.

Sorin Chelmu: Ceausescu a fost împuscat pentru aroganta de a desfiinta satul românesc, noi acum o facem de bunã voie

Originar din Bogdana, Sorin Chelmu vorbeste despre pericolul disparitiei satului românesc. Acesta spune cã solutia AUR este repopularea acestora cu cei care au plecat la muncã în strãinãtate. „Satul românesc a îmbãtrânit. Stiti de ce nu se dau rezultatele de la recensãmânt? Pentru cã multe unitãti administrativ teritoriale nu ar mai trebui sã existe, pentru cã nu mai au suficienti oameni care sã-si justifice atâtea cheltuieli, atâtia angajati de la primãrii. Media de vârstã în satul românesc se apropie vertiginos de 70 de ani. Gânditi-vã cã nu am pus nimic în spatele acestei generatii. Satul românesc este pãstrãtorul traditiilor si al obiceiurilor românesti. Este locul unde se aflã rãdãcinile natiunii române. L-am împuscat pe Ceasescu pentru asta! Si acum lãsãm cu bunã stiintã ca satul românesc sã piarã? Existã posibilitatea sã ducem spre spatiul rural românesc si din fonduri europene si din bugetul national, activitãti non agricole. Si aceste lucruri sunt foarte bune. Academia Românã spune cã tara noastrã are capacitatea sã hrãneascã între 80 si 100 de milioane de locuitori si nouã ne este greu sã-i hrãnim pe cei 14-15 milioane, cât mai suntem în tarã? Înseamnã cã avem o problemã: stim sã exportãm materie primã si sã aducem pâine congelatã. Nu se poate asa ceva! Va trebui odatã sã stopãm aceste practici si sã începem sã procesãm aici, în România, ca plus valaorea sã rãmânã în tarã. Satul românesc va trebui regândit. Sã-i refacem infrastructura si sã aducem oamenii care au plecat. Ei nu au plecat în strãinãtate pentru bani, ci pentru cã nu le-a fost respectatã munca”.