Auditul unui senator: De ce autoritățile din Vaslui vor să avem generații fără viitor? (P)

UN SENATOR ACUZĂ… Mâine dimineață se vor afișa rezultatele finale, după contestații, la Evaluarea Națională. În loc să ne pierdem din nou în exerciții sterile de imagine și să analizăm care școli sunt în top, ar trebui să avem curajul să privim adevărul în față. Rezultatele acestui examen sunt, de fapt, un moment de audit educațional pentru întreg județul. Ele arată exact cât de mult (sau de puțin) funcționează comunitățile noastre. O spun cu toată greutatea și durerea unui om care a petrecut ani în șir în fața clasei: autoritățile din județul nostru par profund împăcate cu dezastrul pe care examenul de Evaluare națională îl scoate la suprafață recurent. Nu par să vădă nicio problemă în aceste statistici, le ignoră și, prin indiferență, le transformă într-o realitate asumată în fiecare an. Altfel nu se poate explica de ce, de 14 ani consecutivi de când județul Vaslui rămâne blocat sub media națională, nu s-a luat nicio măsură pentru schimbarea acestei tendințe. Pare că administrația județeană s-a obișnuit, pur și simplu, cu ideea că mii de copii de la noi sunt lăsați în urmă de la bun început. În curând agenda publică va fi inundată cu rezultatele de la Examenul de Bacalaureat. Până să revin și la acest subiect, am vrut să privesc dincolo de cifrele de moment de la Evaluarea Națională. Am realizat, în acest sens, o analiză detaliată a ultimelor 10 ediții ale examenului (perioada 2016-2025), iar concluziile arată dimensiunea profundă a abandonului din școlile noastre. De ce abandon? Pentru că o treime dintre copiii noștri sunt lăsați în urmă! 

Cătălin Mîndru – senator USR

În acest deceniu, 10.475 de elevi au obținut medii sub pragul de minimum 5. Asta înseamnă că 31,71% dintre candidați – practic, un elev din trei – termină gimnaziul fără competențe minime, fără a atinge acel nivel de bază de la care să poată construi un viitor. Ca dascăl, cel mai mult mă îngrijorează faptul că această precaritate a înghețat în timp. Indiferent că vorbim de cel mai bun an (2022, cu 22,91% sub 5) sau de cel mai slab an (2024, cu 40,15% sub 5), tendința generală nu se schimbă. Rezultatele rămân constant dramatice și arată un sistem încremenit, care își lasă sistematic copiii în urmă. Această osificare a problemelor este confirmată și de publicația EduPedu, care a urmărit rezultatele din perioada 2021-2026. Concluzia jurnaliștilor este o palmă peste obrazul celor cu putere de decizie în educație: indiferent de generație sau de dificultatea subiectelor, aproape aceleași județe rămân constant în frunte, în timp ce Vasluiul rămâne blocat an de an la coada clasamentului, iar Ministerul Educației pare că nu vede această realitate. În teoria politicilor publice, „non-decizia” sau politica inacțiunii este considerată tot o formă de asumare: atunci când autoritățile aleg să nu facă nimic, ele iau, de fapt, decizia deliberată de a lăsa lucrurile așa cum sunt. 

Și atunci… mă întreb: Să fie aceasta strategia administrației județene din ultimul deceniu și jumătate?

Au hotărât, în mod conștient, că generațiile tinere din Vaslui nu trebuie să dețină competențe de bază? Sau pur și simplu nu le pasă? Pentru că acest blocaj nu este nicio condamnare divină, ci este rezultatul direct al unei non-decizii politice repetate. Dacă ați avut răbdare să citiți până aici, vă invit să aruncăm împreună o privire și mai în amănunt pe rezultatele din județul Vaslui. Spun asta pentru că drama nu este distribuită uniform, ci s-a cronicizat în comunități specifice. Un număr de 27 UAT-uri din Vaslui au înregistrat, cumulat în ultimii 10 ani, peste 50% elevi cu medii sub 5. În 11 dintre ele, ponderea depășește de-a dreptul 70%. 

Iată cum arată Top 10 al comunelor din Vaslui cu cel mai mare procent cumulativ de medii sub 5 în ultimul deceniu

1. Ibănești: 74,50% medii sub 5;
2. Voinești: 74,43% medii sub 5;
3. Oșești: 66,48% medii sub 5;
4. Bogdănești: 64,79% medii sub 5;
5. Coroiești: 63,28% medii sub 5;
6. Zăpodeni: 62,92% medii sub 5;
7. Puiești: 62,88% medii sub 5;
8. Cozmești: 62,50% medii sub 5;
9. Mălușteni: 62,14% medii sub 5;
10. Gherghești: 61,13% medii sub 5.

În comunități precum Ibănești sau Voinești, aproape trei sferturi dintre copii termină școala fără șanse reale mai departe. Cum este posibil ca, timp de un deceniu, majoritatea covârșitoare a elevilor din aceleași UAT-uri să nu ia mai mult de 5 și nimeni din conducerea politică și administrativă a județului să nu considere că acolo este o urgență absolută??? Ce se întâmplă, de fapt, în aceste comunități cu rezultate dramatice? Pentru că nu vorbim despre un an sau doi, ci despre un deceniu întreg în care se poate pune foarte ușor degetul pe rană! Dar ce anume o provoacă? S-au organizat vreodată întâlniri de urgență pe linia Președinte CJ – Prefect – Inspector școlar Județean – Primar – Director de școală pentru aceste localități? S-au identificat oficial cauzele? Unii vor întreba: cine trebuia să se ocupe? Președintele Consiliului Județean? Prefectul? Inspectoratul școlar? Primarii? Directorii? Răspunsul este simplu: fiecare, în partea lui de responsabilitate. 

În ultimul deceniu, județul Vaslui a fost condus administrativ de oameni cu nume, funcții și partide

La Consiliul Județean, responsabilitatea politică a fost purtată aproape integral de Dumitru Buzatu – PSD, apoi de Ciprian Trifan – PSD. La Prefectură s-au succedat Daniel Olteanu – PNL, Isabel Bogdan – PNL, Eduard Popica – PSD, Mircea Gologan – PNL, Daniel Onofrei – PNL, apoi din nou Eduard Popica – PSD. La Inspectoratul școlar Județean au fost Gabriela Plăcintă – PSD, Loredana Roman – PMP, Liliana Ciobanu Harhaș – PNL, Elena Mustață – PNL și Ana-Cristiana Botan – PSD. Iar în comunele din vârful acestui clasament dureros, primarii au avut adesea mandate foarte lungi: Benone Pletea – PDL/PSD la Ibănești, Aurelian Miler – USL/PSD și Mădălin Popa – PSD la Voinești, Grigore Lefter – USL/PSD și Ioan Todirașcu – PNL la Oșești, Ion Dorobanțu – PNL/PSD la Bogdănești, Cristian Lungu – USL/PSD la Coroiești, Ionel Chiratcu – PSD la Zăpodeni, Costel Moraru – USL/PSD și Vasile-Cezar Ticu – ALDE/PSD la Puiești, Hristache Sima – PRM/PSD la Cozmești, Liviu-Romică Postolachi – USL/PSD, Aurel Gherghescu – PSD și Gheorghe Bîțu – PSD la Mălușteni, Nixon-Neculai Ibănescu – PDL/PNL/PSD la Gherghești. După trei sau patru mandate, nu mai poți pretinde că nu ai cunoscut problema. Nu mai poți spune că nu ai avut timp, că nu ai avut instrumente sau că ai așteptat să vezi dacă situația se rezolvă singură. Care este realitatea pe care o ascundem sub preș? Spații de dialog instituțional există, pârghii legale sunt. Întrebarea este: mai departe, cum acționăm? Acționăm măcar în al 12-lea ceas? Câte generații mai lăsăm să se piardă? Nu avem zece generații mai puțin inteligente și nici sute de colegi învățători sau profesori care au decis, la unison, să nu își facă meseria. Profesorii din aceste comune duc bătălii imposibile cu lipsurile în fiecare zi, iar copiii fac eforturi uriașe doar pentru a trece pragul școlii. Când eșecul persistă un deceniu în aceleași locuri, cauzele sunt profund structurale. Lanțul de responsabilitate s-a rupt de la vârf. Când aceleași localități se aprind în roșu an de an în statistici, ești obligat moral să trimiți acolo sprijin: profesori stabili și motivați, transport școlar funcțional, activități remediale zilnice, o masă caldă și servicii sociale integrate.

Demersul crucial al USR în Parlament: depolitizarea managementului școlar

INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ… Normalizarea prezenței Vasluiului în subsolul clasamentelor naționale este cel mai mare pericol. Dacă fiecare instituție și fiecare nivel administrativ și-ar fi făcut corect datoria în pătrățica lui în toți acești ani, astăzi nu am fi vorbit despre aceleași comunități abandonate. Pentru ca lucrurile să se schimbe, trebuie să tăiem răul de la rădăcină. De aceea, USR a depus recent o inițiativă legislativă crucială pentru depolitizarea managementului școlar. Vrem directori de școli numiți exclusiv pe criterii de competență, nu pe carnet de partid. școli conduse de profesioniști care răspund în fața comunității și a rezultatelor elevilor. Aceasta este veriga de la care trebuie să reconstruim încrederea. Cu toate acestea, indiferent de cine a fost numit, nimeni nu este absolvit de responsabilitate. De aceea, fac un apel public către toți cei cu putere de decizie în viitorul copiilor noștri: Hai să lăsăm orice orgoliu politic, să stăm la aceeași masă și să vedem ce putem face concret pentru ca acești copii să aibă șansa la un viitor determinat de potențialul lor real, nu de condițiile adesea injuste în care au fost nevoiți să crească.