Astrele justiției „schilodite” îi surâd parțial șpăgarului Dumitru Buzatu, care are șanse mari să scape de condamnare

ȚARĂ BANANIERĂ… Hoții din România care își ridică șpăgile cu portbagajul au șanse mari să scape de brațul lung al legii, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că lucrătorii Direcției Generale Anticorupție pot efectua acte de cercetare penală doar în cauze de corupție care vizează personal din cadrul MAI, și nu în cele ce îi privește pe funcționarii publici și pe politicieni. Joi, Curtea de Apel București a pus în aplicare decizia ICCJ și a anulat condamnarea pentru trafic de influență primită la instanța de fond de Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR, Gianina Șerban. În 2023, acesta a fost prins în flagrant de lucrătorii DGA când primea 1.500 de lei pentru a face trafic de influență.

În iulie 2025, Bogdan Crefelean a primit la Tribunalul Ilfov o pedeapsă de un an și trei luni închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ancheta în cazul lui a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și polițiști de la DGA. Tot în 2025, un complet (RIL) de la Instanța supremă a dat o decizie prin care s-a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcționari publici sau politicieni, cu excepția cazurilor în care sunt implicați angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, cum ar fi polițiști, jandarmi sau pompieri. În baza acestei decizii a ICCJ, Bogdan Crefelean a atacat sentința de condamnare la Curtea de Apel București, instanță care a anulat joi toate actele de la dosar (procesul verbal care consemna prinderea în flagrant a lui Crefelean când primea 1.500 de lei pentru a face trafic de influență, înregistrări audio-video, fotografii, declarații date de martori și denunțători, măsuri de supraveghere), magistrații invocând faptul că au fost întocmite de polițiști de la DGA. Cum la dosar nu a mai rămas nicio probă, judecătorii au decis achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”.

Buzatu și-a pus avocatul să invoce decizia ICCJ, dar proba -regină, flagrantul, rămâne

La începutul acestui an, avocatul Kristian Winzer, apărătorul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, anunța pe rețelele de socializare că a formulat o cerere de constatare a nelegalității unor acte de urmărire penală și de excludere a probelor obținute cu participarea Direcției Generale Anticorupție, în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vaslui. Demersul este motivat, potrivit avocatului, de lipsa de competență a DGA în cauza respectivă. Într-o postare pe Facebook, Winzer afirmă că respectarea competenței legale a organelor judiciare și a regulilor de administrare a probelor „nu este negociabilă, nu este o opțiune, nu este o formalitate” și nu poate fi „corectată ulterior prin validări formale”. În opinia apărării, probele obținute de un organ necompetent sunt „prin definiție, probe obținute în mod nelegal”. Avocatul susține că folosirea unor asemenea probe „anulează însăși ideea de proces echitabil” și transformă procedura penală „într-un exercițiu lipsit de garanții constituționale”. „Astfel de probe nu pot fi folosite, nu pot fi ‘reparate’ și nu pot fundamenta o soluție judiciară legitimă”, arată acesta. Winzer enumeră, între altele, punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, montarea și utilizarea de dispozitive de înregistrare audio și video, inclusiv în spații private, la Cârja, din 22 septembrie 2023, precum și prelucrarea și transmiterea materialului probator către procurorul de caz. Dar flagrantul rămâne. La mașina lui Buzatu a fost însăși șefa DNA, Cristina Chiriac, acum procuror general.

În cazul lui Nelu Tătaru, acuzat că a primit mită, atenție, 5.000 de lei, pronunțarea privind nulitatea probelor făcute de DGA s-a amânat de patru ori

AZI SE VA DA PRONUNȚAREA?… DNA a instrumentat, în ultimii ani, sute de dosare în care procurorii se laudă că „au beneficiat de sprijinul lucrătorilor DGA”, cu toate că aceste dosare nu privesc fapte presupus a fi fost săvârșite de vreun angajat al MAI. DNA a folosit ofițeri DGA din toate structurile din Moldova, inclusiv București, sub acoperire și în cazul fostului deputat PNL, Nelu Tătaru. Reamintim că, în decembrie 2024, fostul ministru al Sănătății a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită, iar marele prejudiciu a fost de doar 5.000 de lei. Alături de Tătaru, au mai fost deferiți instanței trei pacienți, puși sub acuzare pentru dare de mită, cu sume modice. Tătaru este acuzat că, în perioada 3 aprilie – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși, ar fi primit drept mită sume de bani cuprinse între 50 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare de la 45 de pacienți și aparținători ai acestora. Nelu Tătaru a negat vehement toate aceste acuzații. Însă odată declanșat acest dosar, politicianul a primit și interdicția de a mai profesa în sistemul public de sănătate și a fost exclus din funcția de președinte al Organizației Județene PNL Vaslui, fiind, totodată, și „radiat” de pe lista pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. În procesul său care a ajuns în camerea preliminară în iunie anul trecut, se tot discută excepții. Astăzi ar trebui să fie dată soluția la cererea apărătorilor lui Nelu Tătatu care au invocat decizia ICCJ privind faptul că toată ancheta sa s-a bazat pe interceptările făcute de DGA. Pronunțarea judecătorilor a fost amânată de patru ori.