Adunate cu multă migală, bobiţă cu bobiţă, aromele din munţii Sucevei sunt o afacere de câteva sute de mii de euro anual. O bună parte din aceşti bani ajung în buzunarele celor care „ară” pădurile şi se chinuie pentru a strânge câte o găletuşă de afine, zmeură şi, mai spre toamnă, măceşe. Adunate de prin diferite colţuri ale judeţului, fructele de pădure sunt transportate la Sadova, iar aici sunt prelucrate şi trimise în străinătate. Pentru a beneficia de zmeura şi afinele din Suceava, străinii plătesc între 1.800 şi 2.600 de euro la tonă, în funcţie de fructele de pădure pe care le achiziţionează, de ambalajele în care este livrată marfa şi de materialele folosite pentru aceste ambalaje.
Sadova, locul unde fructele de pădure sunt pregătite pentru străinătate
De aproape 45 de ani, Sadova este locul unde fructele de pădure din munţii noştri sunt adunate, pregătite şi apoi trimise peste hotare. Străinii au reuşit să găsească secretul pentru a scoate tot ce e mai bun din zmeura, afinele şi măceşele care cresc din belşug prin lăstărişul şi pe versanţii de la noi. Iar ca dovadă că afacerea lor merge foarte bine este interesul pe care-l manifestă an de an, când se prezintă la licitaţii pentru a cumpăra cele 150-200 de tone de fructe de pădure. Iar preţurile care se oferă, chiar dacă nu sunt dintre cele mai mari, reuşesc să motiveze în fiecare vară şi toamnă sute de oameni din zona de munte. Este o activitate pe care o pot face şi cei mai mici membri ai unei familii, astfel încât câştigul unei zile de muncă nu este de neglijat. Până să ajungă la Centrul de Prelucrare a Fructelor de Pădure de la Sadova, din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, zmeura, afinele şi măceşele au de parcurs un drum destul de lung. Mai întâi, „furnicile” care bat cărările de munte le adună bobiţă cu bobiţă, apoi le transportă la cel mai apropiat centru de colectare, unde fructele sunt depozitate în lădiţe, iar seara sau noaptea ajung la Sadova. Înainte de a fi expediate peste hotare, fructele de pădure urmează un alt proces tehnologic pe care oamenii de la Sadova l-au învăţat deja pe dinafară.
Zilnic, sunt procesate între cinci şi şapte tone de fructe de pădure
Nea Mihai Chiriac are 54 de ani, iar ultimii 37 de ani şi i-a petrecut cu mâinile în zmeură şi afine. La prima vedere poate părea o treabă simplă, dar fiecare lucru făcut temeinic presupune şi o minimă pasiune. Nu-l mai sperie nimic, nici măcar faptul că în plin sezon trebuie să-şi piardă şi o parte din nopţi la locul de muncă. „Dacă avem marfă trebuie să lucrăm, nu contează că e zi sau noapte, că e zi lucrătoare sau duminica. Fructele de pădure trebuie aduse rapid la o temperatură potrivită pentru a nu intra în fermentaţie. Altfel, şi noi şi oamenii care le-au strâns am muncit degeaba”, a povestit Mihai Chiriac. În funcţie de producţia care se înregistrează, cei şapte angajaţi ai Centrului de la Sadova, trei permanenţi şi patru sezonieri, au de procesat zilnic tone de zmeură şi afine. „Cantitatea pe care o pregătim pentru a fi trimisă în străinătate depinde de la o zi la alta. În perioadele mai aglomerate este posibil să avem de procesat şi între cinci şi şapte tone de fructe de pădure”, a mărturisit David Stoleru, un om care „s-a logodit” cu fructele de pădure acum 12 ani.
Felicia Raia, o şefă exigentă care ţine la calitate
Felicia Raia este şefa Centrului de Prelucrare a Fructelor de Pădure de la Sadova, iar pentru ea cuvântul de ordine este calitatea. De aceea, este prezentă mereu alături de oamenii care lucrează la primirea fructelor de pădure aduse din centrele de colectare din judeţ şi până la plecarea tirurilor către beneficiarii din străinătate. „Secretul fructelor de pădure este acela ca în momentul în care au fost culese să fi ajuns la maturitate. Cantitatea de zahăr din fruct este cea mai importantă, iar acest aspect depinde nu doar de momentul în care a fost cules fructul, ci şi de condiţiile din fiecare an. De exemplu, dacă plouă prea mult avem o cantitate mai mică de zahăr. Treaba noastră, aici în centrul de la Sadova, este să pregătim marfa pentru a fi trimisă în străinătate în condiţii optime, astfel încât clienţii noştri să nu aibă ce obiecta”, a arătat Felicia Raia.
Zmeura şi afinele, congelate la -37 de grade Celsius
Pentru a fi păstrate în condiţii optime şi pentru a ajunge la beneficiar aproape la fel cum au fost culese din munţii Sucevei, fructele de pădure, o marfă extrem de perisabilă, parcurg un proces tehnologic bine stabilit. După ce lădiţele cu zmeură şi afine sunt aduse din centrele de colectare, marfa este cântărită şi introdusă în camerele de prerăcire. Sunt ţinute la o temperatură cuprinsă între +4 şi -3 grade Celsius timp de 12-24 de ore, iar mai apoi sunt aşezate în lădiţe de câte 8-10 kg. Aceste lădiţe sunt aşezate pe cărucioare şi introduse în camerele frigorifice, unde temperatura scade treptat, timp de trei zile, până ajunge la -37 de grade Celsius. De aici, marfa este scoasă, iar angajaţii Centrului de Prelucrare a Fructelor de Pădure de la Sadova o ambalează în cutii de câte 25 de kilograme. Cutiile sunt aşezate pe paleţi de 500-800 de kg şi ajung din nou în camerele frigorifice, unde stau până la sosirea tirurilor.
Cu cât se plăteşte kilogramul de zmeură şi afine şi cu cât se vinde
Sumele de bani pe care un culegător de zmeură şi afine le poate aduna într-o vară nu sunt de neglijat. Chiar dacă are de alergat prin munţi, un om poate pleca acasă într-o zi cu aproximativ 100 de lei, sau chiar mai mult. În urma negocierilor pe care le-a finalizat cu beneficiarii, Direcţia Silvică Suceava încasează între 1.800-1.900 de euro pentru fiecare tonă de zmeură vândută, respectiv 2.300-2.600 de euro per tona de afine, funcţie de ambalaje şi materialele folosite. În schimb, la centrele de colectare preţul plătit este de 7 lei/kg la afine şi 5,5 lei/kg la zmeură. La un calcul simplu rezultă o diferenţă de 3-4 lei între preţul de achiziţie şi cel de vânzare. Cea mai mare parte a acestor bani se duc însă pe cheltuielile de procesare, care sunt de 3 lei pentru fiecare kilogram.
Sute de oameni trăiesc de pe urma acestei activităţi
Această activitate aproape deloc profitabilă pentru Direcţia Silvică Suceava are şi o componentă socială importantă. Anual, în sezonul fructelor de pădure sunt angrenaţi în culegere peste 300 de oameni din zona de munte. „Este o activitate socială pe care Direcţia Silvică Suceava o întreţine an de an, în ciuda profiturilor scăzute care rezultă de aici. Dacă mai adăugăm şi faptul că alte aproximativ 500 de persoane sunt implicate în munca de strângere a ciupercilor, rezultă o minifabrică din care sunt plătite anual aproape o mie de suflete”, a opinat George Celsie, director comercial al Direcţiei Silvice Suceava.
Activitatea începe în iulie şi se termină în noiembrie
Fructele de pădure şi ciupercile sunt o afacere sezonieră. Practic, activitatea începe pe 1 iulie şi se termină pe 1 noiembrie. Totuşi, pentru angajaţii Centrului de Prelucrare a Fructelor de Pădure de la Sadova activitatea se prelungeşte şi înainte şi după. În mai începe treaba pentru confecţionarea cutiilor şi a paleţilor care se folosesc la procesare, iar după ce ultimul tir cu marfă a luat drumul Occidentului trebuie pus totul la punct pentru ca anul următor activitatea să poată fi reluată în condiţii optime.
Centrul de Prelucrare a Fructelor de Pădure de la Sadova, 44 de ani de activitate
Centrul de Prelucrare a Fructelor de Pădure de la Sadova a fost înfiinţat în 1968, iar de atunci a funcţionat non-stop. În urmă cu zece ani, aici s-au făcut modernizări, ocazie cu care au fost aduse şi noile instalaţii frigorifice, fără de care activitatea nu ar putea avea loc.
