„Aşa cum peste tot s-au făcut căi ferate, s-au făcut drumuri, s-au construit locuinţe colective, s-au făcut parcări, aşa şi înlocuirea garajelor este o necesitate şi trebuie să se întâmple”. Sunt spusele arhitectului-şef al municipiului Galaţi, Teodora Voicilă, care apreciază că aceste construcţii sunt „absolut parazitare” şi le plasează pe locul trei într-un top al lucrurilor pe care le-ar schimba chiar azi în oraş. Înlocuirea garajelor, spune Voicilă, nu poate fi negociată, ea se va produce. Cum şi când sunt singurele chestiuni deschise dezbaterilor. Iniţiativa va fi susţinută de Planul Urbanistic General, Biblia dezvoltării oraşului. Citiţi despre toate acestea, pe larg, în interviul pe care arhitectul-şef l-a acordat „Vieţii libere”.
– Când va fi gata noul Plan Urbanistic General?
– Eu vreau să cred că până în vară vom avea PUG-ul aprobat. E nevoie să îl avem aprobat pentru că solicitările referitoare la autorizaţii, la strategie, la intervenţii în teren necesită o documentaţie actualizată. PUG-ul pe care mergem acum e perimat, e vechi, nu mai e un instrument operaţional. Avem nevoie de unul nou.
– Care sunt cele mai importante linii pe care le trasează acest PUG în politica urbanistică?
– Foarte important este că vom avea un PUG mai flexibil decât cel actual, un PUG care va permite un procent mai mare de ocupare a terenului, un regim de înălţime crescut în anumite zone. Defineşte zonele care constituie poli principali ai oraşului, de tip centru – nu neapărat un nucleu restrâns, ci mai mulţi poli care pot avea o dezvoltare intensivă, care suportă alt tip de construcţii decât zonele învecinate. Defineşte bulevardele principale, ale căror fronturi vor fi tratate altfel decât au fost până acum. Nu vom mai avea aceleaşi reguli la bulevard şi în spate. Vom permite alte funcţiuni, altă înălţime, alte procente. De asemenea, PUG-ul marchează intersecţiile care vor primi o altă înfăţişare. O altă prevedere importantă este extinderea intravilanului, dar nu cu suprafeţe foarte mari şi numai acolo unde s-a depistat un necesar în acest sens, astfel încât să nu se producă o fugă către periferie, să nu mai avem ţesut neconstituit în zone centrale, cum e Valea Oraşului, unde nu se mai întâmplă nimic, e o zonă nesistematizată.
– Ce prevede PUG-ul în privinţa spaţiilor verzi?
– Atât PUG-ul, cât şi Registrul spaţiilor verzi, pe care îl elaborăm în acest moment, sunt documente care susţin păstrarea spaţiilor verzi pe care le avem deja, extinderea acestora unde este cazul şi interdicţia de construire pe spaţiul verde, în zonele prevăzute ca atare. Acest PUG şi Registrul spaţiilor verzi ne arată exact unde este spaţiu verde şi unde nu mai putem construi nici măcar chioşcuri. Deci spaţiul verde va fi respectat.
– Asta înseamnă că actualele construcţii provizorii de pe spaţiile verzi vor fi demolate?
– Dacă sunt pe spaţiile verzi, da, vor fi îndepărtate.
– Ce fel de construcţii provizorii avem pe spaţiile verzi?
– În principal, chioşcuri. Chioşcuri amplasate, de regulă, fără autorizaţie. Poate că deţin acordul primarului, dacă sunt mai mici de cinci metri pătraţi şi nu necesită autorizare, dar li s-a indicat o suprafaţă pe care să construiască aceste chioşcuri şi nu a fost respectată, au fost amplasate pe spaţiul verde adiacent.
– Aşa se întâmplă şi cu garajele?
– La fel se întâmplă şi cu o parte din garaje. Garajele sunt construcţii provizorii prin definiţie, amplasate pe domeniul public în baza unui contract de închiriere şi, uneori, a unei autorizaţii de construire. Deci nu toate sunt autorizate. Acolo unde apare problema spaţiului verde, evident, vor fi îndepărtate. Cele fără autorizaţie nu mai pot fi autorizate, intrarea în legalitate se poate face doar prin demolare, deci, automat, deţinătorii acestora vor fi obligaţi să le desfiinţeze.
Apropo de garaje, noul PUG face un calcul al necesarului de dotări pe zone, pe cartiere, în genul sistematizărilor care se făceau cu ani în urmă. Un cartier conţine, în mare pondere, locuinţe. Locuinţele, ca funcţiune, necesită dotările complementare: grădiniţă, şcoală, biserică, servicii, comerţ, cabinete medicale. Prin PUG noi vom şti unde este un surplus, unde este un deficit şi unde este cazul să intervenim pentru a acoperi acest deficit prin ocuparea domeniului public care acum e afectat de garaje. Vor fi demolate şi se va construi ceea ce este nevoie să se construiasă.
Nu va fi o decizie luată peste noapte, de genul „Acolo mă duc, demolez şi mă mai gândesc după aceea ce mai fac”. Nu! Nu vom duce în absurd acest lucru, nu vrem să facem din rău, mai rău. Garajele vor fi inventariate, vom şti care sunt proprietarii, vor fi notificaţi, li se va explica ce urmează să se facă, intervenţiile vor fi făcute în baza unor proiecte, a unor studii, în aşa fel încât numărul de garaje demolate să fie acoperit printr-un număr cel puţin similar de locuri de parcare, pentru că desfiinţarea garajelor ar duce şi la un colaps în ceea ce priveşte parcarea autoturismelor.
E foarte adevărat că mulţi dintre deţinători nu le folosesc în scopul autorizat, adică în scopul garării autoturismului. Deţin garaj şi parchează maşina pe trotuar sau pe stradă. Din ceea ce vedem şi la autorizări, există solicitări de schimbare a destinaţiei din garaj în spaţiu comercial, în spaţiu prestări servicii, în spaţiu de depozitare. Foarte mulţi au şi împrejmuit suprafeţe de teren în jurul garajelor. Deci e clar că multe dintre acestea nu mai sunt utilizate conform scopului iniţial.
– Ce etape veţi parcurge pentru a demola garajele?
– În urma aprobării PUG-ului se vor face planuri urbanistice zonale, PUZ-uri, pentru restructurare urbană, ceea ce înseamnă că vor fi evaluate suprafeţele de teren utilizate necorespunzător corelat cu necesarul de dotări specificat în PUG şi se va decide ce funcţiuni trebuie introduse şi care sunt suprafeţele de teren ocupate de garaje sau de alte funcţiuni provizorii care pot fi desfiinţate şi pe care se poate interveni. Iar PUZ-urile respective vor preciza funcţiunea introdusă, modul de ocupare a terenului, regimul de înălţime. Va fi un proiect foarte exact, în baza căruia se vor putea şi autoriza ulterior funcţiunile propuse.
Dacă este vorba doar de desfiinţarea garajelor şi repararea imaginii oraşului, atunci nu este necesar un PUZ, pentru că pe locul ocupat de garaj se va face parcare şi spaţiu verde. Pur şi simplu se face un proiect de autorizare pentru noua funcţiune, respectiv parcare înconjurată de spaţiu verde sau spaţiu verde de protecţie între parcare şi funcţiunile învecinate, şi se va autoriza atât demolarea garajelor, cât şi noua funcţiune propusă.
– Care dintre aceste două căi este mai rapidă şi mai eficientă?
– Depinde de scopul urmărit. Sigur că mai rapid este să autorizăm înlocuirea garajelor fără a avea nevoie de foarte multe studii şi foarte multe PUZ-uri pentru că acestea durează foarte mult. O consultare a populaţiei, o notificare a proprietarilor de garaje, urmate de un proiect bine făcut în acest sens sunt suficiente atunci când se doreşte doar parcare. Deci desfiinţarea garajelor şi înlocuirea cu spaţii de parcare nu necesită PUZ. E simplu şi e şi eficient pentru că pe spaţiul ocupat de zece garaje se pot face, probabil, 15 locuri de parcare şi rămâne şi pentru spaţiu verde.
– Această a doua cale este cea pe care o recomandaţi pentru mai multă rapiditate şi eficienţă?
– Da, acolo unde nu este necesară o intervenţie mai amplă. Acolo unde sunt dotări suficiente – servicii, învăţământ, comerţ, sănătate – şi unde se intervine doar pentru fluidizarea circulaţiei, da, e eficient şi simplu, cu condiţia să avem sprijinul populaţiei. Sprijin în sensul acordului şi să nu avem proteste în masă, să nu avem o mişcare care să ne împiedice să facem lucrurile acestea. Când oamenii vor înţelege că nu vrem să le facem rău, că nu vrem să luăm niciun drept, atunci ne va fi şi nouă foarte uşor.
– Municipalităţii îi este teamă de reacţia populaţiei? Este asta o frână în aplicarea unei astfel de măsuri?
– Sigur că este o frână! Există proteste chiar şi din partea celor care nu deţin autorizaţie, care ocupă un spaţiu în mod ilegal. Chiar şi ei protestează şi nu înţeleg că greşesc.
– Dar administraţia trebuie să acţioneze spre binele general.
– Aşa este. Istoria a dovedit că intervenţiile radicale s-au lovit şi de protestele populaţiei, dar şi de protestele factorilor implicaţi mai mult decât populaţia. Municipalitatea, Guvernul, factorii politici au ripostat vehement, au spus că nu se poate aşa ceva, e prea mult, e prea nou, e de neînţeles. Totuşi, în anumite locuri s-a făcut şi s-a dovedit că a fost bine.
– Putem vorbi de iminenţa demolării garajelor?
– Da, evident! Vrem o faleză frumoasă, un spaţiu de promenadă, un spaţiu reprezentativ, un spaţiu în care să ne simţim bine cu toţii. Dar, dacă ne plimbăm pe bulevardul Marii Uniri şi ne uităm în partea opusă Dunării, spre oraş, vedem numai baterii de garaje, care nu pot mobila în mod estetic faleza. E clar, nu-şi au locul acolo. Garajele nu corespund cerinţelor actuale de confort, de viaţă urbană. Ne plasează undeva în semirural, cu magazia şi bucătăria de vară în curtea blocului, cu grătarul pe spaţiul verde… Deci suntem undeva spre rural şi poate că unora le place situaţia asta, poate că nu înţeleg că se poate trăi şi altfel, dar nu suntem obligaţi cu toţii să suportăm această stare de fapt.
– Care e termenul realist în care ar putea începe demolarea garajelor? Vă rog să luaţi în calcul şi voinţa municipalităţii de a face acest lucru.
– Aici aşa este. Suntem condiţionaţi de etapele pe care vrem să le parcurgem, care conţin şi informarea şi consultarea populaţiei, dar şi momentul în care municipalitatea va putea să construiască pe acele terenuri, chiar dacă e vorba doar de spaţii de parcare. În clipa în care sunt desfiinţate garajele, atunci trebuie demarată lucrarea privitoare la amenajarea parcărilor, ca să nu ajungem la colapsul de care vorbeam.
Eu mi-am propus să încep cu informarea populaţiei, în aşa fel încât intervenţiile noastre să fie foarte bine înţelese. Lumea să ştie că vrem să facem un lucru bun, în interesul societăţii, şi nu al unuia din Primărie, nu în interes privat, nu în interes electoral. E o necesitate a oraşului pe care vrem să o îndeplinim. Această informare va fi urmată de proiectele necesare, că e cazul de autorizare, că e cazul de plan urbanistic zonal.
– Când va începe această consultare?
– E greu de spus în acest moment. Abia am obţinut acordul verbal şi interesul celor din Primărie, dar până când vom ajunge să şi aplicăm toate lucrurile acestea mai durează.
– Anul acesta?
– Eu mă gândesc că anul acesta, în toamnă, vom putea avea aceste consultări ale populaţiei. Le putem începe şi înainte de finalizarea PUG-ului, nu sunt intercondiţionate.
– Asta înseamnă că demolările vor putea demara în 2013?
– Ar fi o excepţie de la ceea ce văd eu, poate pesimist. În situaţia în care există proprietari într-o anumită zonă care vor să renunţe la garaje şi solicită să-i sprijinim – e un vis, nu? – atunci lucrurile ar putea demara mult mai simplu.
– Aşadar, vorbim despre demolarea garajelor ca despre un proiect separat, dar susţinut de PUG.
– Susţinut de PUG, sigur că da. Susţinut de autorităţi, cu toţii ne dorim acest lucru. Există şi voci ale populaţiei care spun că e necesar. Noi am mai avut consultări ale populaţiei pe alte teme şi, adiacent, am atins şi acest subiect. Unii înţeleg că e mai bine să renunţăm la garaje. Alţii vor chiar şi prin comparaţie cu oraşele puţin mai răsărite de la noi din ţară, unde nu există aceste garaje şi toţi se întreabă de ce acolo se poate şi la noi nu.
– În calitate de arhitect-şef, susţineţi în proporţie de sută la sută proiectul de demolare a garajelor?
– Da! Dar nu ca o intervenţie radicală şi nu ca demolare punct, ci demolare şi înlocuire cu parcări plus alte dotări necesare, pentru că atunci când iei ceva, trebuie să pui altceva în loc şi, de regulă, trebuie să pui mai mult şi mai bun, căci altfel nu merită gestul de a lua.
– După atâţia ani în care garajele s-au înmulţit fără măsură şi fără control, să spui că susţii acest proiect este, oarecum, un act de curaj.
– Nu e un act de curaj, e un gest de responsabilitate, e o obligaţie să facem asta. Aşa cum peste tot s-au făcut căi ferate, s-au făcut drumuri, s-au construit locuinţe colective, s-au făcut parcări, aşa şi înlocuirea acestor garaje este o necesitate şi trebuie să se întâmple. Nu e un gest de curaj, care trebuie lăudat, ci acţiunea şi efectele acesteia trebuie discutate.
Garajele, nişte construcţii „absolut parazitare”
Este opinia arhitectului-şef, Teodora Voicilă. „Sunt nişte construcţii absolut parazitare, care nu au ce căuta într-un mediu urban. Dincolo de funcţiune, dincolo de utilizare, ele nu au avut niciodată vreo intenţie estetică, nu mobilează decât negativ spaţiul urban”, afirmă oficialul, apreciind că oraşul ar arăta mult mai bine chiar şi dacă în locul lor am lăsa să crească iarba şi am pune flori şi copaci. „În locurile ocupate de garaje se pot face plantaţii care oferă o altă dimensiune a spaţiului urban din punct de vedere estetic”, spune Voicilă.
Arhitectul-şef găseşte garajele într-atât de urâte, încât le plasează pe poziţia a treia într-un top al lucrurilor pe care le-ar schimba chiar azi în Galaţi. „Pe locul trei, după nişte intervenţii la nivel de strategie, dar şi concret, prin construcţii, în ţesutul protejat – zona istorică a oraşului, incluzând Rizer, Ţiglinele, care nu au neapărat valoare istorică, dar au valoare urbană – atât pentru conservarea acestor zone, cât şi pentru înlăturarea construcţiilor şi spaţiilor reziduale, pentru întregirea fronturilor şi a parcelarului, pentru reconstituirea arterelor principale. Asta mi se pare pe locul întâi. Pe locul doi ar fi sistematizarea unor zone precum Valea Oraşului, Barboşi, Traian Nord. Aceasta din urmă, deşi este o zonă cu mult potenţial şi în plină dezvoltare, cunoaşte o etapă de haos şi trebuie intervenit şi chiar vom interveni. Am făcut un grup consultativ pentru un plan urbanistic zonal în Arcaşilor şi vor urma celelalte zone”, afirmă Voicilă.
„Terenul de sub garaje nu e destinat acestui lucru pe veci!”
Arhitectul-şef spune că mulţi proprietari de garaje sunt iritaţi de ideea demolării acestora, considerând că li se ia un bun la care au dreptul. „E o construcţie care le aparţine, într-adevăr, dar care e amplasată pe domeniul public, iar prin contractul de închiriere a terenului li se spune clar că îşi pot amplasa garajul doar utilizat în acest scop şi doar pe durata contractului. Deci terenul nu le aparţine şi nu e destinat acestui lucru pe veci!”, combate oficialul. Alţii sunt gata să sacrifice capra, însă pe a vecinului. „Mulţi spun: «Da, să se demoleze garajele! Dar nu al meu»”, dezvăluie arhitectul-şef.
PUG – Ce trebuie să ştiţi despre…
Valabil cel mult zece ani, PUG-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programului de amenajare a teritoriului, stabilind norme generale pe baza cărora se elaborează planurile urbanistice zonale şi de detaliu. Noul PUG al municipiului Galaţi, recent finalizat şi trimis spre avizare, cântăreşte 50 de kilograme. Documentul trebuie să obţină circa 35 de avize de la ministere, instituţii descentralizate, furnizori de utilităţi şi de la Consiliul Judeţean, plus votul favorabil al Consiliului Local şi validarea prefectului, înainte de a intra în vigoare.
