Peste 5.000 de gălăţeni au solicitat locuinţă de la Primăria municipiului Galaţi * Din păcate, municipalitatea nu are în administrare decât 4.157 de locuinţe, toate ocupate şi multe degradate * Strigător la cer: în vreme ce mii de gălăţeni plâng după o casă, Primăria se luptă în instanţă pentru evacuarea chiriaşilor rău-platnici care, „în compensaţie”, au pus duşumelele pe foc şi au urcat calul la etaj!
„Problema locuinţelor este complexă şi delicată, pe de o parte din cauza numărului mare de solicitări de locuinţe, iar pe de altă parte, din pricina posibilităţilor limitate de satisfacere a acestor cereri”, este punctul de vedere al Primăriei, exprimat la momentul în care a stabilit noile criterii de acces la o locuinţă. În evidenţele municipalităţii sunt înregistrate nu mai puţin de 3.453 de cereri pentru locuinţe ANL şi 1.796 cereri pentru locuinţe sociale. E limpede că peste 90 la sută dintre ele vin din mandatele anterioare! Recordul la vechimea solicitării este de 12 ani. În faţa unei asemenea avalanşe, Primăria este neputincioasă: deţine în administrare 4.157 de locuinţe, niciuna liberă şi pierde timp în instanţe pentru a evacua chiriaşii rău-platnici.
ANL fără speranţă
Cele mai multe solicitări de casă vin din partea tinerilor care visează să aibă propriul cămin şi să scape de traiul la comun cu soacra. În Galaţi au fost date în folosinţă, în total, 837 de apartamente ANL, iar în prezent nu se mai construieşte nimic. Deşi încă din vremea fostului primar Dumitru Nicolae s-a promis că „uite-acuş începe vânzarea locuinţelor ANL”, nu s-a vândut nici măcar o cărămidă! Ultimii ANL-işti sunt cei care, în vara anului trecut, în prag de alegeri, au primit apartamente în care nu se putea locui: fără canalizare şi fără curent electric! Umiliţi şi batjocoriţi, abia după trei luni s-au putut muta acolo în condiţii civilizate.
Distruse cu bună ştiinţă
Marea problemă a Primăriei este faptul că nu are decât 174 de locuinţe sociale. Şi mai grav este că multe dintre locuinţele şi aşa insuficiente au fost distruse de chiriaşi. Imobilele de epocă din centrul oraşului au căzut pradă familiilor numeroase de romi cazaţi acolo de fostul primar Eugen Durbacă şi toleraţi de fostul edil Nicolae. Primăria lui Marius Stan nu are o situaţie clară a caselor de care şi-au bătut joc chiriaşii, dar recunoaşte că distrugerea a îmbrăcat diferite forme: de la duşumelele puse pe foc la cai şi capre ţinuţi în casă, la etaj.
CUM OBŢII PUNCTAJ MAXIM LA DOSAR
„De ce lui i-a dat, şi mie nu?”. O întrebare legitimă pentru că, de multe ori, repartizarea unei locuinţe din fondul locativ al municipiului Galaţi a stârnit nemulţumiri şi suspiciuni. Pentru că şi aşa sunt prea puţine case faţă de numărul solicitărilor, dar şi pentru mai multă transparenţă, Consiliul Local a stabilit criteriile de acces la locuinţele aflate în administrarea sa. La stabilirea punctajelor se ţine cont de condiţiile de locuit ale solicitantului, de starea civilă, de studii, venituri, dar şi de o serie de condiţii speciale. Iată cum arată profilul gălăţeanului care va obţine punctaj maxim pe baza criteriilor de departajare stabilite de aleşi.
Dacă solicitantul şi familia lui locuiesc într-un imobil aparţinând altor persoane fizice ori juridice, pe baza unui contract de închiriere, vizat de Direcţia Finanţelor Publice Galaţi, având durata de peste 5 ani, va obţine, din start, 20 de puncte. Dacă spaţiul este atât de înghesuit încât le revine o suprafaţă utilă mai mică de 8 mp pe membru de familie, se mai adaugă 10 puncte. O familie monoparentală va lua zece puncte. Cei care au în întreţinere copii sub 18 de ani sau până la 25 de ani care îşi continuă studiile universitare la zi şi care nu realizează venituri, primesc, pentru fiecare copil în parte, câte un punct. Pentru punctajul maxim – 20 de puncte, venitul mediu net pe membru familie trebuie să fie mai mic decât venitul net minim pe economie. În ceea priveşte studiile, se punctează ultima formă de învăţământ absolvită cu diplomă. Astfel, un doctorat aduce 40 de puncte, un masterat – 25, iar studiile universitare de lungă durată cu examen de licenţă – 20 de puncte.
Condiţii speciale
La capitolul condiţii speciale se ia în calcul vechimea depunerii dosarului şi se acordă câte două puncte pentru fiecare an care trece. Tinerii proveniţi din casele de ocrotire socială primesc 2 puncte, iar persoanele care locuiesc în imobile revendicate şi au contract de închiriere cu municipiul Galaţi – cinci puncte. Zece puncte primesc persoanele cu dizabilităţi încadrate într-o categorie specială cu handicap. Tinerii familişti cu vârste de până în 35 de ani care au o afacere ori sunt acţionari majoritari, cu cel puţin doi angajaţi în firmă, se aleg cu 30 de puncte. Persoanele în curs de evacuare din foste case naţionalizate şi retrocedate proprietarului de drept (care deţin contracte cu actualii proprietari) primesc 30 de puncte, iar cele deja evacuate – 40.
Cine poate spera la o casă?
Pot spera că vor primi o casă de la Primărie persoanele cu cetăţenie română, vârsta minimă de 18 ani şi domiciliul stabil în municipiul Galaţi. Ele nu trebuie să fi deţinut sau vândut o locuinţă proprietate personală ori să fi beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe. De asemenea, solicitanţii şi membrii familiei lor (soţ, soţie, copii care locuiesc şi gospodăresc împreună) trebuie să aibă un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe economie. O categorie aparte o constituie persoanele evacuate din imobilele retrocedate foştilor proprietari, care vor avea prioritate la o locuinţă.
Cui n-o să-i dea administraţia locuinţă?
Îşi pot lua gândul că vor primi un acoperiş deasupra capului de la Primărie solicitanţii care nu au cetăţenie română şi domiciliul stabil în municipiul Galaţi, precum şi cei ale căror familii ocupă ori au ocupat abuziv un imobil proprietatea statului sau a oraşului. Sunt excluşi din start şi solicitanţii care deţin ori au înstrăinat o locuinţă proprietate personală sau o locuinţă dobândită în exclusivitate prin moştenire, pe teritoriul României, după 1 ianuarie 1990. N-au şanse la o casă nici cei care nu pot face dovada unui venit permanent în vederea achitării chiriei lunare şi a întreţinerii locuinţei. Chiriaşii care deţin o altă locuinţă din fondul locativ de stat, cu excepţia celor care stau în case cu bulină roşie sau revendicate, nu pot primi casă. Vor rămâne cu buza umflată şi cei care au fost evacuaţi în urma rezilierii contractului de închiriere din motive imputabile lor: au distrus imobilul, n-au plătit chiria sau întreţinerea.
Comisia de analiză a dosarelor
Consilierii locali Hristache Bogatu (PSD), Cristian Dima (PNL), Eugen Găvan (PC), Ilie Gheţu (PP-DD) şi Mihai Alin (PDL) formează comisia de analiză a solicitărilor de locuinţe care, până la 1 august, trebuie să stabilească lista de priorităţi în soluţionarea cererilor depuse până la 15 iulie 2013. Reprezentanţii Primăriei care vor analiza cererile vor fi desemnaţi de primarul Marius Stan.
Da’ chiria? Cât e chiria?
Titularii de locuinţe ANL cu vârsta pâna în 35 de ani plătesc, în medie, 50 de lei pentru o cameră, 80 de lei pentru două şi 120 de lei pentru trei camere. Cei peste 35 de ani plătesc 150 de lei pentru o cameră, 180 de lei pentru două şi 300 – 400 lei pentru trei camere, în funcţie de zonă. De exemplu, cei din cartierul de la Gara CFR plătesc mai mult decât cei din Cantemir.
