In ultimii ani, profitind de lacunele legislative, o mina de oameni s-a imbogatit pe seama mostenirii urmasilor unor mari boieri u emisiunea „Romania, te iubesc!” de la ProTv a prezentat aseara controversatele cazuri ale procuratorilor de paduri din Vrancea asupra carora ziarul nostru a atras atentia in mai multe rinduri u pe linga miile de hectare pentru care se bat procuratori precum Maricel Cosor, Gilda Scinteianu sau Constantin Girboiu, s-a adus in atentie si celebrul caz al silvicultorului Gica Duta, fost subsecretar de stat in Ministerul Padurilor, care a primit 1.400 de hectare de padure la Tanasoaia.
Maricel Cosor, Gica Duta, Gilda Scinteianu sau Constantin Girboiu, procuratorii de paduri din Vrancea, despre care Ziarul de Vrancea scrie de citiva ani, au intrat si in vizorul Pro TV care i-a luat la intrebari in cadrul emisiunii „Romania, te iubesc!”, difuzata aseara. Producatorii emisiunii spun ca aproape un milion de hectare de padure din Romania au fost retrocedate in conditii discutabile. In numele unor mostenitori de boieri sau domnitori, paduri intregi au ajuns, in realitate, la niste indivizi cu pile si relatii. Vrancea detine un loc fruntas pe harta taierilor ilegale, sustin si cei de la ProTv. De citiva ani, aici a aparut un nou fenomen: procuratorii de paduri. Procuratorii cer si primesc paduri in numele unor mostenitori din familii de vita nobila, carora le platesc adesea mai putin de 10% din valoarea mostenirii. Colegii nostri de la „Romania, te iubesc! „ au incercat si ei sa deznoade itele acestor afaceri controversate.
Ochii din padure, pe urmele echipei Pro Tv
Echipa de la “Romania, te iubesc!”, ajunsa in padurile Vrancei pe urma marii defrisari a dat nas in nas cu taietorii de copaci. In Parcul Natural Putna, acestia s-au dat drept simpli sateni plecati pe urma animalelor fugite din gospodarii. Taietorii i-au urmarit pe reporteri prin padure, iar cind jurnalistul Alex Dima si echipa sa a plecat pe urma lor, acestia au fugit cu doua taf-uri. Apoi, camioanele au fost descoperite ascunse in inima padurii din Parcul Natural, avind de jur imprejur imagini apocaliptice, dupa cum le-au numit jurnalistii Pro. Sute si mii de copaci sanatosi taiati, pusi la pamint sub pretextul taierilor accidentale. Cel care are in grija Parcul Putna Vrancea, Aurel Lechea, s-a intilnit si el cu echipa de filmare. Acesta, in prealabil, in octombrie anul trecut, a postat pe internet doua filmulete despre metodele practicate de taietorii de padure. “Au pus accidentale 1, arborii pe care vi-ii prezentam nu au nici un defect. Nimeni nu vede nimic”, a explicat Lechea. Taierile accidentale, in mod normal, fac referire la copaci doboriti de calamitati, cu probleme sau cu virfurile uscate. In acest caz insa, taierile accidentale au pus la pamint arbori perfect sanatosi. In padure, de pe urma “toporatorilor”, care in cele mai multe cazuri au legatura cu primarii sau sefii de ocoale silvice din zona, echipa Pro TV a gasit si funii cu care erau legati arborii pentru a fi pusi mai repede la pamint. Semnele dezastrului din padurile Vrancei s-au vazut si in descoperirea de zeci de drumuri ilegale prin padure si in poluarea apelor de munte, care erau murdarite de noroiul facut de masinile de incarcat copaci. Pus sa explice de ce sint taiati copaci fara nici un defect, seful Ocolului Silvic Tulnici, Costel Nicoara, da o explicatie uluitoare pentru secolul in care traim. “Mai sint si arbori zdreliti de urs sau de catre cerb”, a incercat sa explice acesta jurnalistilor. Institutia care ar trebui sa fie “politia silvica”, adica Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vinatoare Vrancea, condus de Alexandru Lefter, se disculpa penibil in fata echipei de filmare. Lefter spune jurnalistilor care are in subordine 40 de oameni pentru controale in 6 judete, dar ca face controale temeinice.
Duta n-are tinere de minte, dar padurea (Silva) a fost destinul lui
In atentia emisiunii “Romania, te iubesc!” a intrat si categoria procuratorilor, o “semintie” de care Vrancea nu duce lipsa. Maricel Cosor, Gilda Scinteianu, Gica Duta sau Constantin Girboiu – ei sint cei mai celebri care au platit drepturile litigioase fostilor mostenitori si se lupta in justitie pentru mii de ha de padure. Jurnalistii au facut referire si la Mosia Vladnicul de la Tanasoaia pentru Gica Duta, un caz despre care Ziarul de Vrancea a scris pe larg in ultimii doi ani. Declarat mosier in judetul unde sotia sa, Silva, este judecator, Gica Duta le-a explicat jurnalistilor de la Pro TV ca are simtaminte profunde pentru padure. Duta se incurca insa in calculele costurilor pentru padurea de 300 ha pe care a cumparat-o de la Denisa Cristofil. Cit despre restul de aproape 1.500 ha, pe care i le-a dat Judecatoria Adjud, fostul subsecretar de stat al PSD la Paduri spune ca inca nu a platit. De mentionat ca Gica Duta este angajat Romsilva, institutie care a contestat decizia justitiei in cazul angajatului sau. “La data cumpararii, pentru cele 300 ha am dat 1.000 euro/ha. 300.000 euro. Eu sint convins ca acesti bani se vor recupera in 30-40 de ani de acum incolo. De copiii mei, probabil. Este o afacere, o investitie facuta de dragul padurii. Asta trebuie sa retineti dumneavoastra. Dumneavoastra nu puteti trai, nu puteti simti fata de padure ceea ce simt eu. Asta a fost destinul vietii mele, sa ma ocup de padure”, a explicat Duta. La citeva zile insa, angajatul Directiei Silvice se razgindeste si cere jurnalistilor un drept la propria sa replica, semn ca minciuna… “Duta: Din actul de vinzare- cumparare reiese valoarea de 70.000 euro. Reporter: Dar n-ati spus ca ati dat 300.000 euro? Duta: La asa intrebare, asa raspuns domnu’… Valoarea reala de adjudecare a acestei suprafete este de 84.100 euro”, s-a explicat Gica Duta.
Maricel Cosor, reprezentantul marilor boieri
Maricel Cosor, un afacerist obscur de la Brosteni pina in urma cu citiva ani, a devenit notoriu dupa ce a inceput sa-i reprezinte prin justitie pe mostenitorii unor boieri ilustri pentru a beneficia de imensele suprafete de padure pe care acestia le-au avut inainte de venirea comunistilor la putere. „Am acte, eu nu vorbesc prostii”, spune Cosor. O evaluare facuta de reporteri arata ca familia Cosor cerea in jur de 15.000 ha de paduri in trei judete, insa a reusit si performanta de la „teleporta” o padure de plopi de la Marasesti, Lunca Siretului, tocmai in codrii de brad de la Soveja. „Legea imi da voie sa aleg alte amplasamente”, a spus Cosor intrebat cum a reusit performanta de a muta padurea la o distanta de 90 de kilometri. Romsilva sustine ca Maricel Cosor a cerut si primit in numele unor mostenitori mii de hectare fara sa aiba dreptul. Acum cere padure pentru familia Lahovary, nu mai putin de 1.262 de hectare la Copacesti, pentru care se foloseste de numele lui Constantin Lahovary, unul dintre ultimii descendenti ai familiei. Romsilva vine cu documente din care reiese ca Lahovary nu are dreptul la mostenire, fapt recunoscut si de acesta. „Eu, personal, nu am posedat asa ceva, cine a posedat au fost starmosii”, le-a spus Constantin Lahovary jurnalistilor de la Pro Tv. Constantin Lahovary, dupa documentele detinute de Romsilva, nu are dreptul la padure. Padurea a apartinut lui Emil Lahovary pe care nu-l poate mosteni, spune Romsilva, intrucit este ruda de grad 6, iar succesiunea este permisa doar pina la rudele de grad 4. Comisia judeteana Vrancea si Judecatoria Onesti ii dau insa dreptul sa primeasca padurea in baza unui document depus de Cosor la dosar in care se arata ca domnul Constantin Lahovary nu il mosteneste pe Emil Lahovary ci pe G. Lahovari, adica Grigore, strabunicul sau, arata cei de la ProTv. Romsilva sustine ca ar fi vorba de un fals. In numele lui Lahovary, Cosor a cerut si parcul din Adjud. Cosor il reprezinta ca procurator si pe Gheorghe Gussi, tatal consilierului prezindential Alexandru Gussi. In mai multe documente, Romsilva sustine ca Maricel Cosor a cerut mult mai mult decit aveau mostenitorii dreptul. Cazul mosiei Padureni a devenit celebru. Potrivit Romsilva, mostenitorii, printre care si familia Gussi, nu aveau dreptul sa primeasca mai mult de 92 ha. Cosor primeste insa 437 ha padure, linga Marasesti printr-o hotarire a Comisiei judetene Vrancea, pe care, ca prin minune, o muta la Soveja, unde a si exploatat o vreme din padurea de rasinoase. In cazul acestui schimb exista un proces in justitie dar si reclamatii la Parchet.
Duelul procuratorilor: Gilda Scinteianu vs Marcel Cosor
În goana dupa padure, procuratorii ajung sa se înfrunte între ei. Este cazul lui Maricel Cosor si al Gildei Scinteianu, care se „bat” pe aceeasi mostenire. Cosor, în calitate de mandatar al Ceciliei Tatiana Apostoleanu, este acuzat de Scinteianu – ca reprezentanta a Elenei Manole, descendenta a Victoriei
Bibescu – de faptul ca nu au fost luate în calcul toate persoanele îndreptatite sa solicite instantei o mostenire de 500 ha padure. În aceste lupte sint aruncati avocati, autoritati locale, experti cadastrali etc. « Acum tot stateam si urmaream un dosar al lui Cosor care a avut stramutare la Bucuresti prin care s-a ajuns la o suprafata de 5.000 ha. Sa ma ierte Dumnezeu daca stim de unde vin alea 5.000 ha. Ca daca stam si le adunam cu numarul de dosar si tot nu are de unde sa dea aceasta suma !», a declarat reporterilor de la Pro TV, Gilda Scinteianu.
Taieri «accidentale » de rezervatii de goruni
Numele ei este legat de distrugerea unei rezervatii de 31 ha de seminte din padurea de la Ruginesti. Intr-un raport al corpului de control al Romsilva se arata ca la inceputul anului 2010, in doar citeva zile, aici au fost taiati citeva sute de arbori pe motiv de igienizarea padurii si curatarea de produse accidentale, adica arbori doboriti de vint. Raportul corpului de control precizeaza insa ca arborii marcati nu puteau fi incadrati la produse accidentale fiind alesi arborii cei mai inalti din padure. «Erau cazuti fiind doboriti de vint », spune Scinteianu. Totul s-a facut insa cu aprobarea sefului Ocolului Silvic Adjud, Adina Pinzaru, care a declarat ca asteapta de un an ca organele abilitate ale statului sa o ancheteze. Potrivit raportului realizat in urma controalelor efectuate la Directia Silvica in octombrie 2009 si in martie 2010 de Romsilva, s-a cerut atit anularea proceselor verbale de punere in posesie cit si sanctionarea sefului de ocol. „Prin Raportul intocmit la acea data, care a fost aprobat de conducerea regiei, s-a stabilit ca Directia Silvica Vrancea sa intreprinda demersurile legale in vederea anularii procesului verbal de punere in posesie intrucit aceasta s-a facut pe un amplasament aflat in proprietatea publica a statului, iar amplasamentul fostului proprietar este liber. Cu toate ca stia acest lucru, incalcind prevederile legale si dispozitiile regiei, seful Ocolului Silvic Adjud, Adina Pinzaru, a dispus efectuarea lucrarilor de punere in valoare si a autorizat exploatarea partizilor pe o suprafata de 31 ha, cu toate ca stia ca suprafata este proprietate publica a statului si este restituita unei persoane fizice cu incalcarea prevederilor legale”, se arata in raportul semnat de seful Serviciului Control Tehnic si Economic Financiar din cadrul Romsilva, Valeriu Georgescu. Adina Pinzaru impreuna cu alti doi colegi au fost dati afara pentru un prejudiciu de peste 19 miliarde lei vechi. Pinzaru sustine acum ca de fapt totul nu este decit o polita platita de sefii sai de la Silvic pentru ca s-a impotrivit unor retrocedari clientelare. La Ruginesti insa a fost distrusa o rezervatie de 100 de ani de goruni, tei si ciresi inscrisa in catalogul national. Urmele Gildei Scinteianu duc si catre o padure defrisata de curind si administrata de Ocolul Silvic Vidra si care este situata chiar in spatele proprietatii lui Marian Oprisan de la Bolotesti. Si aici taierile s-au facut din motive «accidentale» punindu-se astfel la pamint peste 40 de goruni grosi cit un trunchi de om.
Girboiu si padurea societatii Lomas
ProTV a reluat si afacerile procuratorului Constantin Girboiu, care a primit in 2008, printr-o hotarire a instantei 4.200 ha padure. Inainte de 1948, padurea care se intinde in patru comune vrincene, a apartinut Societatii Forestiere Lomas , actionariat elvetian, care avea datorii la statul roman. Girboiu a cumparat drepturile litigioase si a obtinut drept asupra padurii. Romsilva sustine ca decizia data de judecatoarea Anisoara Topor este „o eroare judiciara extrem de grava, fara precedent in practica judiciara din Romania”. Magistratul a evitat sa stea de vorba cu reporterii pentru a-si explica decizia. In aceasta afacere apare si numele lui Dumitru Victor, seful Ocolului Silvic Focsani, care rivnea si el la cele 4.200 ha padure, potrivit unui contract de mandat publicat de ProTv.
Ce este „procuratorul de paduri”
Procuratorul este un individ care se da om cu relatii peste tot si care e dispus sa reprezinte familii care au ceva de solictat in instanta in relatiile cu statul. Vin, identifica eventual urmasi sau posibil oameni care au posibile legaturi cu urmasii si solicita in numele lor. Vin si merg in instanta, reclama, fac presiuni”, asa ii caracterizeaza pe procuratori directorul Romsilva, Valerian Solovastru.
