spot_img
spot_img
-0.7 C
Vaslui
25-nov.-2024
spot_img
spot_img

Afacerile in agricultura incep sa aduca profit

- Advertisement -

Pretul rapitei a urcat in acest an la 1,7 – 1,8 lei/kg, iar productia medie a fost de aproape 3 tone la hectar u la griu se inregistreaza recolte si de 6 tone, iar Directia de Agricultura estimeaza un pret de 0,65 lei/kg u marii producatori din judet mizeaza pe cresterea cifrei de afaceri, iar chiar pe dublarea acesteia u pe linga conditiile meteo favorabile, agricultura locala este ajutata de criza cerealelor de la nivel international u in acest moment, rapita este cultura cea mai rentabila, deoarece preturile sint mari si se valorifica imediat, datorita cererii mari

2011 se anunta a fi unul dintre anii agricoli cei mai buni din ultima perioada, cu productii foarte bune la cereale si plante oleaginoase pentru Vrancea. Trei factori si-au adus contributia la aceste rezultate: umiditatea suficient de mare din sol, vremea buna din perioada de recoltare si situatia internationala. Franta, cel mai mare producator de la nivelul UE, a fost afectata de seceta, la fel ca si Rusia. Problemele din cele doua tari au dus la diminuarea rezervelor pe plan international, astfel incit acum se cumpara cereale in cantitati mari, ceea ce nu poate decit sa ii bucure pe marii fermieri din tara noastra. Cu toate ca agricultura este cenusareasa economiei romanesti, in ultimii ani vrincenii care au investit in acest domeniu par sa fi facut o afacere de succes. “Este un an cu rezultate bune si foarte bune, atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ. Daca ne va lasa si vremea va fi foarte bine. Sint producatori care au obtinut si sase tone de griu la hectar”, a declarat Costica Neata, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR). “Anul acesta este unul exceptional. Eu fac agricultura de 17 ani si nu m-am intilnit cu asemenea conditii bune”, spune la rindul sau Vasilica Panfil, de la Bolotesti, care lucreaza 3.000 de hectare de teren. Acesta este cel mai optimist dintre marii producatori agricoli din Vrancea si crede ca in acest an si-ar putea dubla cifra de afaceri, la 12 milioane lei. Rezultatele bune din acest an arata ca agricultura este rentabila doar atunci cind se exploateaza suprafete mari, intrucit micii agricultori au recolte mult mai slabe.

Evolutia suprafetelor cultivate in Vrancea in ultimii 20 de ani
CULTURA 1990 2000 2010
Griu comun de toamna (ha) 46.441 28.339 27.273
Orz (ha) 10.550 1.070 1.499
Orzoaica de primavara (ha) 40 625 4.681
Orzoaica de toamna (ha) 0 12 306
Ovaz de primavara (ha) 1.648 1.211 2.860
Porumb pentru primavara (ha) 47.229 73.191 57.640
Rapita 0 55 8.175
Floarea soarelui 9.170 13.204 7.012

Rapita aduce bani

Campania de recoltare se afla la inceput, iar rapita este prima cultura care a fost strinsa de pe cimp. Potrivit datelor DADR, in acest an s-au cultivat in Vrancea 7.331 hectare de rapita. Preturile avansate pentru acest an pleaca de la 1,7 si ajung chiar pina la 2,2 lei pentru un kilogram, in conditiile in care anul trecut au urcat pina la 1,1 lei – 1,2 lei/kg. “Este o cultura care are avantajul ca se valorifica foarte bine”, spune Gelu Scutaru, directorul Comcereal SA, care cultiva 5.000 de hectare de teren. Practic, producatorii de rapita isi vind recolta cu banii pe loc si la preturi destul de bune, ceea ce ii ajuta foarte mult. Comcereal a cultivat rapita pe o suprafata de 800 hectare si a obtinut o productie medie de aproape trei tone la hectar. O treime din productie este valorificata pe plan intern, iar doua treimi la export. Preturile estimate pentru acest an sint de 1,7 lei – 1,8 lei la hectar. Vasilica Panfil, din Bolotesti, lucreaza 3.000 de hectare, din care pe 700 hectare a cultivat rapita. “Am obtinut o productie medie de 3.000 de kg la hectar. Eu vind direct in strainatate productia, cu 500 euro pe tona, adica in jur de 2,2 lei/kg. Am clientii mei de trei ani si vind afara tot”, a declarat Vasilica Panfil. Si Constantin Bazon, un alt mare producator, a mizat pe rapita, obtinind o productie medie de 2.550 kg/hectar, lao suprafata totala de 500 de hectare.

Recolte de 4-5 tone de griu la hectar

Combinele abia si-au intrat in piine la treieratul griului, dar si aici se preconizeaza recolte foarte bune pe cele 25.000 de hectare semanate. Pina la aceasta data, potrivit estimarilor DADR, s-au recoltat in jur de 10.000 de hectare. “Am inceput recoltatul la griu, iar productia este buna si se situeaza intre 4 si 5 tone la hectar”, spune Gelu Scotaru, directorul general al Comcereal, societate care a cultivat griu pe 2.000 de hectare. Vasilica Panfil estimeaza la rindul sau o productie de 5 tone la hectar la griu, in timp ce la secara a obtinut 4,2 tone la hectar. Anul trecut preturile la griu au crescut foarte mult in interval de o jumatate de an, de la aproximativ 0,4 lei pina la peste 1 lei la inceputul anui an. Se pare ca si in acest an lucrurile vor sta la fel, iar sume importante de bani s-ar putea cistiga doar din achizitionarea griului la acest moment si comercializarea ulterioara. Directorul DADR estimeaza ca pretul mediu va fi in jurul sumei de 0,65 lei pentru un kilogram.

Banci pentru cereale

In general, marii producatori si-au construit capacitati proprii de depozitare, cum este cazul lui Vasilica Panfil, care poate pastra in silozurile tale circa 10.000 tone de cereale. Comcereal este de departe societatea cu cele mai mare resurse, avind spatii de depozitare pentru 130.000 de tone. “Pot sa depoziteze la noi toti ce care doresc. Pot sa vinda acum sau sa astepte pina atunci cind preturile vor fi favorabile. Cei care ne vind noua productia nu platesc depozitarea”, a mentionat directorul general al societatii. Campania de recoltare la griu va mai dura inca aproximativ doua saptamini, daca se va lucra in ritmul actual. Primii care au treierat griul sint marii producatori, care au utilaje, in timp ce micii agriculturi trebuie sa astepte ca acestia sa termine, pentru a le putea inchiria combinele. Vrincenii cu suprafete mici vor obtine si recolte mici, de 1.700 – 2.000 kg la hectar, deoarece nu au aplicat toate tehnologiile necesare.

S-a triplat numarul cererilor de reconversie

Directia de Agricultura a primit in acest an solicitari de reconversie pentru vita de vie pentru o suprafata de 1.021 hectare. Potrivit directorului Costica Neata, suprafata este cit totalul inregistrat in precedentii trei ani. Specialistii verifica in aceste zile starea viilor pentru care s-au depus cereri.

Profit mare la nuci

Directia de Agricultura si Dezvoltare Rurala are in program plantarea a 1.000 de hectare de nuci, datorita cistigurilor mari obtinute. “Cheltuielile sint minime, de 500 euro la hectar, iar profiturile sint mari. In Republica Moldova exista 2.000 de hectare de nuci, unde s-au obtinut productii de 6 tone la hectar si 3 euro/kg pentru nucile in coaja, adica 18.000 euro la hectar”, a declarat Costica Neata, directorul DADR. Politica Agricola Comuna (PAC) a UE prevede din anul 2014 posibilitatea reconversiei plantatiilor de pomi fructiferi, unde se spera ca vor fi inclusi si nucii.

Tulnici: Se extinde alimentarea cu apa

Autoritatile locale vor efectua lucrari suplimentare la obiectivul “Reabilitate sistem de alimentare cu apa comuna Tulnici”, etapa I, conducte de distributie pe ambele parti ale drumului national. Contractul, in valoare de 117.833 lei, a fost incredintat prin negociere directa firmei Energomontaj SA Bucuresti.

Golesti: Apa si canalizare

CUP RA Focsani va extinde retelele de apa si canalizare in comuna Golesti. Lucrarea, in valoare de 11,4 milioane lei, fara TVA, a fost obtinuta de firma Hidroconstructia SA. La licitatie s-au prezentat noua firme, iar criteriul de atribuire a fost pretul cel mai scazut.

Grindina a produs pagube de 2,1 milioane lei

Precipitatiile insotite de grindina care au cazut pe 6 si 12 iulie au afectat peste 1.000 de hectare de suprafete agricole in mai multe localitati ale judetului si au produs pagube de 2,1 milioane lei. La Timboiesti au fost prejudiciate 700 hectare de vie, la Bordesti 250 de hectare, la Urechesti 170 hectare de vie si 100 hectare teren arabil, la Cotesti 43 hectare de vie, iar la Tanasoaia 50 de hectare de teren arabil. “Ca si grad de afectare, pe 455 hectare pierderile sint de peste 50%, iar pentru diferenta sub 50%, Doar o parte dintre agricultori sint asigurati”, a declarat Costica Neata, directorul Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Vrancea. Acesta spera ca oficialii Ministerului Agriculturii sa constiezeze problemele pe care le cauzeaza grindina in Vrancea si sa aloce fondurile necesare pentru realizarea sistemului antrigrindina. Pentru ca in vara anului viitor acest sistem sa fie pus partial in functiune este nevoie de 6 milioane lei: 2 milioane lei pentru 5 puncte de lansare a rachetelor, 2 milioane lei pentru centrul de comanda si 2 milioane lei pentru sistemul de comunicatii. Proiectul de combatere a grindinii in Vrancea este deja vechi, insa pina acum nu a fost pus in practic deoarece nu a fost considerat o prioritate de nici un guvern. In acest timp, anual sint mii de hectare distruse de grindina si foarte putini proprietari care isi recupereaza pierderile deoarece nu si-au asigurat culturile.

www.ziaruldevrancea.ro

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.