Acuzații grave la adresa fiului unui primar din județul Vaslui: “câștigă procesele în instanță datorită tatălui său și a influenței politice”

BIZAR… O benzinărie deschisă de curând la ieșirea din municipiul Vaslui spre Muntenii de Jos a devenit subiect de plângeri penale, după ce vasluienii care au terenuri în vecinătatea ei acuză administratorul că le-a încălcat dreptul la proprietate. Cel care a făcut investiția este Vasile Moraru, fiul lui Neculai Moraru, primarul de la Fălciu, acesta pompând în jur de 300.000 de euro pentru a readuce la viață stația care zăcea în paragină de ani de zile. I s-a adus la cunoștință că bazinele de depozitare a combustibilului au fost amplasate, încă din anul 2009, pe terenul unui vecin. Pentru a nu fi nevoit să dărâme construcția, Moraru a încercat să se înțeleagă financiar cu vecinul său. După mai multe luni de negocieri, cei doi au bătut palma contra sumei de 500 de euro pe lună. Ce s-a întâmplat după aceea ține mai mult de domeniul fantasticului. În ziua când trebuia parafat contractul, administratorul benzinăriei a fost sunat de avocata lui, care i-a spus să nu semneze nimic și să lase instanța să judece cazul. Culmea, deși documentele nu prea i-au sprijinit demersul, Vasile Moraru a avut câștig de cauză la Judecătoria Vaslui. Acesta a obținut o ordonanță președințială prin care proprietarul terenului este obligat să-i asigure dreptul de folosință a terenului respectiv. “Admite acțiunea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamant în contradictoriu cu pârîții și dispune obligarea pârîților să asigure reclamantei dreptul de folosință, asupra terenului în suprafață de 288 mp necesar exploatării construcției C2, situată în intravilanul comunei Muntenii de Jos, conform destinației avute; obligarea pârîților la înlăturarea tuturor obstacolelor amplasate la limitele terenului necesar exploatării construcției C2, care împiedică utilizarea acesteia conform destinației de bazin subteran depozitare carburanți în vederea comercializării”. Lăsat cu buza umflată, proprietarul terenului respectiv este convins acum că la mijloc sunt implicații politice pentru că, spune el, la început, după ce a văzut cât de încurcată e situația cu această benzinărie, Vasile Moraru a vrut să oprească investiția. “Rar ți-e dat să vezi în viață o astfel de decizie a instanței . E absolut scandalos ce se întâmplă în instanțele din Vaslui. Nu e posibil să-ți fie încălcat atât de grosolan dreptul la proprietate. Însă așa se întâmplă când ai spate și ești susținut de cine trebuie. Am chemat poliția de trei ori aici, am făcut plângeri penale și, deocamdată, nimic. În timp ce polițiștii îmi luau mie declarații, muncitorii lui puneau pavele pe terenul meu, în baza acelei ordonanțe președințiale. Ea a devenit executorie de îndată, dar poate fi atacată, ceea ce am și făcut. Sperăm ca la instanța superioară să avem câștig de cauză”, ne-a declarat proprietarul terenului pe care sunt amplasate rezervoarele benzinăriei.

Înainte de a ajunge pe mâinile lui Vasile Moraru, benzinăria situată la ieșirea din Vaslui spre Muntenii de Jos a aparținut lui Gheorghe Curea, care în 2003 deținea mai multe terenuri în zona respectivă: primul teren, pe care a fost ridicată benzinăria, are 1140 mp și a fost numerotat în Cartea Funciară a Primăriei comunei Muntenii de Jos cu 70.001, în timp ce al doilea teren, numerotat cu 70.103 are 5000 mp și se află în imediata vecinătate. Benzinăria, la rândul ei, este compusă din trei construcții, și anume clădirea principală, denumită în acte C1, pompele, denumite în acte C3 și bazinele de depozitare combustibil, denumite C2. În anul 2009, din cauza izvoarelor subterane, dar și a ploilor, fostul patron al benzinăriei a fost nevoit să-și mute rezervoarele câțiva metri mai spre Muntenii de Jos, luându-le de pe terenul 70.001, și amplasându-le pe terenul 70.103, pe care ulterior l-a și vândut actualului proprietar. Acesta din urmă nu a știut până de curând că pe terenul pe care l-a cumpărat se află și rezervoarele benzinăriei. Anul trecut, când a aflat că stația a fost vândută la licitație și că urmează să se redeschidă, s-a gândit, probabil ca orice persoană, că este rost de bani, așa că l-a contactat pe Vasile Moraru, noul proprietar al benzinăriei, pentru a se înțelege asupra celor 288 de mp, cât ocupă construcția bazinelor. Negocierile, care au durat câteva luni, nu s-au concretizat, iar acum, proprietarul celor 5000 de mp ar vrea înlăturarea rezervoarelor de pe terenul lui. Iată ce ne-a declarat acesta. “Am făcut solicitare la Primăria Muntenii de Jos să aflu dacă acea construcție are autorizație. După trei luni mi-au zis că din momentul când am cumpărat eu acel teren și până în prezent, acea construcție nu are obținută nicio autorizație din partea primăriei. Eu am solicitat să mi se răspundă dacă acea construcție are autorizație înainte de a intra eu în posesia acelui teren. Eu știu sigur că nu are pentru că am vorbit cu fostul proprietar, cel care a construit acele bazine. Eu, conform actului de proprietate, ar trebui să am peste 48 de metri deschidere la stradă, ceea ce în realitate nu se întâmplă. Versus Oil a luat acele trei construcții în superficie, și s-a extins folosindu-se de aceeași metodă și pe construcția de pe terenul meu. Le-am făcut plângere la politie de 3 ori. În momentul când s-a apucat de făcut modificări pe aici, el nu avea dreptul să facă așa ceva. Abia zilele trecute a câștigat procesul. Instanța a aprobat ordonanță președințială să se folosească de terenul meu. Rar ți-e dat să vezi în viață o astfel de decizie a instanței . E absolut scandalos ce se întâmplă în instanțele din Vaslui. Nu e posibil să-ți fie încălcat atât de grosolan dreptul la proprietate. Însă așa se întâmplă când ai spate și ești susținut de cine trebuie. Am apelat la poliție, am făcut plângeri penale și, deocamdată, nimic. În timp ce polițiștii îmi luau mie declarații, muncitorii lui puneau pavele pe terenul meu, în baza acelei ordonanțe președințiale. Ea a devenit executorie de îndată, dar poate fi atacată, ceea ce am și făcut. Sperăm ca la instanța superioară să avem câștig de cauză”, ne-a declarat proprietarul terenului pe care sunt amplasate rezervoarele benzinăriei.

Plângere penală și din partea fostului proprietar al benzinăriei

Redactorii ziarului Vremea Nouă l-au contactat și pe Gheorghe Curea, pentru a afla istoricul rezervoarelor buclucașe. Iată ce ne-a declarat fostul proprietar al benzinăriei. “Actualul proprietar a fost pus în posesia noii construcții C2 în afara cadrului legal. Aceste bazine care alimentează acum pompele stației au fost făcute de mine în anul 2009. Ele inițial au fost construite pe terenul nr. 70.001, dar din cauza ploilor puternice mă trezeam cu ele plutind, așa că le-am mutat pe suprafața de teren nr. 70.103. Când am vândut terenul actualului proprietar, el nu m-a dat afară de acolo, deși avea tot dreptul să o facă. M-a lăsat să îmi fac treaba. Cel care deține acum benzinăria a cumpărat cele trei construcții: C1,C2 și C3, însă în cazul C2 vorbim de vechea construcție, de pe terenul 70.001. El a fost pus în posesie cu ajutorul unui executor, pe care eu l-am atenționat că nu se procedează corect. Trebuia chemat un topografist, să facă măsurători, să se stabilească clar proprietatea fiecăruia. Actualul patron al benzinăriei deține cele trei construcții de pe acel teren de 1140 de metri și atât! Sub nicio formă nu poți pune în posesie pe cineva pe o clădire care e construită pe terenul altcuiva. El ne-a ocupat acum și terenul nostru, i-am făcut plângere penală. De terenul de 1140 de metri poate să se folosească până când se termină procesul, că și aici sunt multe de lămurit. Dar ce se întâmplă cu terenul vecinului său, pe care sunt construite acele rezervoare, e strigător la cer ce se întâmplă”, ne-a declarat Gheorghe Curea. Cât despre autorizația de construcție a noii C2, aceasta nu există. “Fostele rezervoare erau puse ca garanție la bancă. Așa cum v-am mai spus, până în 2009 am avut mari probleme cu ele din cauza ploilor și a unui izvor subteran care mâlea terenul. Trebuia să le am tot timpul pline ca să nu dea afară. Așa am luat decizia de a le muta câțiva metri, pe terenul soției. Acea nouă construcție nu are autorizație pentru că trebuiau făcute mai multe demersuri. Fiind puse garanție, am anunțat banca că urmează să le mut. Fostul director al băncii mi-a spus să nu mai anunțăm sediul central, care la acea vreme era pe la Sibiu, așa că am dat drumul la lucrări. O altă persoană care a greșit în acest caz este lichidatorul judiciar, cel care a avut grijă de Cuvas aproape 10 ani. Eu l-am anunțat că atunci când va vinde benzinăria, noul proprietar nu va putea fi pus în posesia noii construcții C2 pentru că nu se află pe terenul care trebuie. Pe actul de vânzare-cumpărare, cele trei clădiri C1,C2,C3 se află pe suprafața de 1140 de metri. S-a găsit soluția executorului, care și el a greșit din punctul meu de vedere. El, după ce a vândut cele trei clădiri C1,C2 și C3 de pe terenul 70.001 actualului adiminstrator al societății Versus Oil, mi-a pus în vedere să-mi iau bazinele de acolo, pentru că așa era firesc, erau proprietatea mea. Mi-a dat termen o lună de zile, prea puțin pentru că acele rezervoare nu sunt saci de porumb. Acolo au fost depozitate substanțe periculoase, trebuie obținut acord de la Mediu, nu pot fi scoase de pe o zi pe alta. I-am dus executorului hârtiile pe care le-am depus la Mediu, i-am spus că aștept “ok”-ul din partea lor. Mi le-a scos la vânzare și i le-a vândut tot lui Versus Oil. În ziua când a avut loc licitația se împlinea o lună de când executorul mi-a dat termen să le scot. M-am dus acolo și i-am cerut administratorului Versus Oil să mă lase să-mi iau rezervoarele. Eram dispus să fac asta cu orice risc, chiar dacă riscam amenzi de la Mediu sau alte instituții ale statului. Mi-a zis că nu mai am voie să le iau, că îi stric cuva. Ulterior am aflat că de fapt, aveam termen 4 luni să iau rezervoarele, nu o lună. După părerea mea, actualul proprietar al terenului poate oricând dărâma acea construcție C2 pentru că se află pe proprietatea lui.”

“Eram dispus să-i dau 500 de euro pe lună, numai să nu-l mai văd pe aici”

Așa cum era firesc, l-am contactat și pe Vasile Moraru, cel care a investit aproximativ 300.000 de euro pentru a repune benzinăria în funcțiune. Acesta ne-a dezvăluit condițiile financiare pe care trebuia să le îndeplinească pentru a avea liniște în privința acelor rezervoare. “Încă de la început, vreau să vă spun că nu e vina mea că ei au construit eronat acolo. Eu am cumpărat totul “la vedere”. Așa scrie și în contract. Trebuie să mai menționez că mi s-au cerut bani pentru a mă putea folosi de acele rezervoare. I-am spus celui care deține terenul ca pe data de întâi ale lunii să vină la caserie să-și ia 500 de euro. Am fost de acord cu asta. Și el a fost de acord cu această sumă. I-am spus că nu are rost să ajungem în instanță, că el nu se poate judeca cu mine. Nu știe, nu e pregătit. “Hai să nu ne judecăm, că e mai bine”, i-am zis. “Suntem băieți tineri, eu vreau să fac treabă cu benzinăria asta, tu vrei să câștigi un ban”, așa am căzut de acord asupra sumei de 500 de euro. Am vrut să dezmembrăm acel teren, să-i cumpăr doar acei 288 mp pe care sunt construite rezervoarele. Mi-a spus că nu e de vânzare. O lună și jumătate, din două în două zile mă vedeam cu el să discutăm despre soluția convenabilă pentru amândoi. Am ajuns la momentul final al negocierilor când a propus să-i plătesc 500 de euro pe lună, plus alte condiții. Mi-a zis că pentru cei 5000 de mp de teren pe care îi are a primit o ofertă de 500.0000 de euro, adică 100 de euro mp, dar că nu poate să-l vândă din cauza altor probleme în instanță. I-am propus atunci să colaboreze cu avocatele mele, să câștige mai repede procesul, că apoi ne vom înțelege. Așa că pe lângă cei 500 de euro pe care trebuia să îi plătesc lunar, trebuia să îmi iau angajamentul că într-un interval de timp de câțiva ani, îi voi cumpăra eu tot terenul. Nu la prețul de 100 de euro mp, ci 70 de euro. Mi-a cerut 350.000 de euro pe tot terenul, apoi m-a întrebat în cât timp aș putea face rost de acești bani. I-am zis că îi cumpăr terenul în trei ani, dar nici așa nu a fost mulțumit. Mi-a cerut 5.000 de euro garanție că dacă nu i-l cumpăr, pierd acești bani. Atunci mi-am dat seama că nu poți face afaceri cu acest gen de om. Până la urma urmei, acei 288 de mp pe care sunt construite rezervoarele sunt in interiorul stației de benzină, este îngrădită toată suprafața. Eu tot ce am cumpărat, am cumpărat la vedere, așa scrie și în contract. Executorul a fost cel care mi-a predat, la vedere, acest C2 care se află în interiorul stației, este împrejmuit. E adevărat, acea construcție are drept de superficie de 2 metri pe un metru pe 70.103, dar eu am cumpărat ce a vândut executorul. Am fost un cumpărător de bună credință, care am investit în acest loc în speranța să pun lucrurile în mișcare, să fac ca acest loc să nu mai stea în paragină. Am vrut atât de mult să fac lucrul ăsta încât la un moment dat am fost dispus să-i plătesc acea garanție cerută de el. Nu 5.000 de euro cât a vrut, ci 15.000 de lei. Pentru mine, ăștia erau bani pe care nu-i mai recuperam pentru că eu n-am vrut niciodată să-i cumpăr toți cei 5.000 de mp. Dar am zis să plătesc această garanție, în speranța că vom semna contractul pe cei 288 de mp și că voi fi lăsat în pace să-mi desfășor activitatea de la benzinărie. Eu nu vreau să-l văd pe aici, că nu mi-e drag și eram dispus să-i dau 500 de euro să scap de el. Am căutat să mă înțeleg cu el”, ne-a declarat Vasile Moraru. De ce nu s-a mai semnat contractul? Ne explică tot Moraru. “În momentul când am vrut să mă întâlnescu cu el, să punem capăt plângerilor la poliție, proceselor, m-a sunat avocata. Fix în ziua când trebuia să-i dau acei 15.000 de lei garanție, mi-a zis avocata să las instanța să-și facă treaba, să nu plătesc nicio garanție, nicio chirie. Ceea ce am și făcut.”

Surprinzător, Judecătoria Vaslui i-a dat câștig de cauză lui Vasile Moraru

În data de 11 martie, Judecătoria Vaslui a admis ordonanța președințială solicitată de Vasile Moraru, obligând proprietarul terenului să-i asigure acestuia dreptul la folosință asupra celor 288 mp. “Admite acțiunea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamant în contradictoriu cu pârîții și dispune obligarea pârîților să asigure reclamantei dreptul de folosință, asupra terenului în suprafața de 288 mp necesar exploatării construcției C2, situată în intravilanul comunei Muntenii de Jos, conform destinației avute; obligarea pârîților la înlăturarea tuturor obstacolelor amplasate la limitele terenului necesar exploatării construcției C2, care împiedică utilizarea acesteia conform destinației de bazin subteran depozitare carburanți în vederea comercializării; autorizarea reclamantei ca pe toată durata măsurii provizorii să înlăture sau să ridice obstacolele care o împiedică să utilizeze construcția C2, conform destinației avute. Admite cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată și obligă pârîții la plata sumei de 2240 lei. Executorie. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare”, se arată în decizia instanței.