Local

A „plouat” cu demisii la statia antigrindinã din judetul Vaslui

NEMULTUMIRI… Activitatea sistemului antigrindinã din judetele Vaslui, Botosani si Iasi este paralizatã cu totul, dupã ce 170 de angajati au demisionat în bloc, acuzând neplata contributiilor sociale. În lipsa specialistilor, riscul ca instalatiile antigrindinã sã nu poatã fi întretinute sau operate corespunzãtor creste semnificativ, cei mai afectati fiind fermierii.

România a oprit sistemul antigrindinã bazat pe lansarea de rachete cu iodurã de argint încã de anul trecut, dupã aproape 20 de ani de functionare, la presiunea unor fermieri din judetele Vrancea, Iasi si Prahova, care au acuzat cã rachetele ar dispersa norii de ploaie si ar contribui la secetã. Acestui demers s-a alãturat si Forumul Agricultorilor si Procesatorilor Profesionisti din România care a sustinut suspendarea sistemului la nivel national, în lipsa omologãrii si a unei evaluãri stiintifice transparente.

Specialistii care operau acest sistem, trasi pe dreapta

La începutul acestei luni, dupã aproape un an de neplatã, întreg personalul care opera acest sistem antigrindinã din judetele Vaslui, Iasi si Botosani a demisionat în bloc. Liviu Cristinel Zanvetor, angajat al Statiei Antigrindinã Iasi, spune cã decizia sa de a demisiona a fost motivatã de încãlcarea repetatã a obligatiilor contractuale: „Eu sunt din municipiul Husi si sunt momentan încã angajatul acestei institutii, dar mi-am depus demisia începând cu data de 10.11.2025 din cauza unor motive foarte bine întemeiate, angajatorul neîndeplinindu-si obligatiile din contractul colectiv de muncã”. El subliniazã cã nu este un caz izolat, ci un fenomen generalizat: „Si-au dat demisia si colegii mei din toate punctele de lansare aflate pe teritoriul judetelor Iasi, Vaslui si Botosani, estimativ cam 170 în total”. Problemele invocate de angajati vizeazã atât partea financiarã, cât si conditiile de lucru. Potrivit lui Zanvetor, contributiile sociale nu au mai fost plãtite din septembrie 2024, iar salariile au întârziat cu peste o lunã si jumãtate. În plus, angajatii care folosesc autoturisme personale pentru deplasãrile de serviciu nu si-au primit compensatiile aferente în ultimele douã luni.

Ministrul Agriculturii a cerut ca soarta sistemului antigrindinã sã fie stabilitã în CSAT

În luna iulie a acestui an, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a cerut ca soarta sistemului antigrindinã, care deja era oprit din toamna anului trecut, sã fie decisã în CSAT si asta pentru cã România cheltuie milioane de euro pe an pentru protectia a zeci de mii de hectare, iar sistemul trebuie modernizat. Barbu a mai spus cã doar Bulgaria si Moldova continuã sã utilizeze astfel de mecanisme, în timp ce state precum Franta, Germania, Spania si Grecia au adoptat tehnologii mai performante, care ar putea fi preluate si în România. Este si motivul pentru care în cadrul Programului National Strategic au fost prevãzute fonduri pentru modernizarea sistemului antigrindinã, bani la care pot avea acces fermierii din sectorul viticol, pomicol si cei care cultivã cereale.

Fermierii vasluieni, multumiti de recolte dupã ce sistemul antigrindinã a fost oprit

Coincidentã sau nu, anul agricol 2025 a adus a doua cea mai bunã recoltã din ultimii cinci ani, iar pentru fermieri si economie reprezintã o adevãratã gurã de oxigen. Productia totalã de cereale si oleaginoase, la nivel national, a depãsit 28 milioane tone în acest an, un avans de 20% fatã de 2024. De asemenea, grâul si rapita au atins maxime istorice.

13 comentarii

  1. In toată țara din surse demne de încredere sunt numai pensionari speciali la acestea sisteme antigrindină, rușine băi jigodiilor ce nu ați făcut nimic pentru țară asta românească, a-ți îmbrăcat haina militară și ați avut tot felul de beneficii,ce războaie ați făcut , in ce teatru de operațiuni a-ți fost?nu ați fost decât niște lipitori, atât,și nimic mai mult.

    1. Pensia militară NU are legătură cu cea *specială*. Faceți o confuzie foarte gravă! Logica dvs aplicată în masă lasă România fără militari activi și CREEAZĂ o vulnerabilitate. Apoi, de ce trebuie să ai neapărat războaie? Nu cumva este SUFICIENT să ai o armată puternică, pregătită astfel încât să DESCURAJEZE?

      Și cine să manevreze un sistem de lasare a rachetelor antigrindină dacă nu niște FOȘTI militari? Credeți dvs că nu s-au căutat civili? Dar câți civili mai au stagiul militar satisfăcut pentru a fi pregătiți să lucreze cu … rachete?

      Probabil o lipitoare sunteți dvs pentru că aveți un sistem de valori și o gândire specifică.

  2. rachetele blocau ploaia cu tot cu aparenta grindina si favorizau seceta. Acesta e motivul de bucurie al fermierilor. Se pare ca anul acesta a plouat normal, fara rachete trase aiurea. Mai mentionez ca cei angajati acolo erau pensionari MAI…adica pensie plus salar. Nici o paguba. Specialisti de acest gen se gasesc din plin

    1. Motiv de PROSTIE, nu de bucurie!

      Rachetele nu blochează ploaia, dimpotriva, procesul poate genera creșterea intensității in zona de combatere !!!!

      Dovada faptului ca bateți câmpii este faptul că în vara acestui an a fost secetă in vestul României (unde nu s-a combatut grindina) , iar in estul țării nu a fost (și aici nu s-a combătut)

      Nu mai spuneți tâmpenii (🤡🤡), ci puneți mâna pe carte pentru ca ați făcut România de râsul lumii științifice!

  3. „Pentru Emiratele Arabe Unite, semănarea norilor este parte a strategiei de adaptare în fata schimbărilor climatice”….(https://observatornews.ro/extern/tara-care-a-inceput-sa-sadeasca-picaturi-de-ploaie-in-nori-pentru-asi-asigura-rezervele-de-apa-636974.html)

    Iată ca nu doar Bulgaria si R. Moldova intervin activ in atmosferă! Ministrul nostru al agriculturii a plecat urechea la mințile zburdalnice ale unor fermieri si minimalizează importanta dezvoltării unui sistem de protecție meteorologic artificial in condițiile in care vorbim de el putin 20 de ani de modificări in regimul elementelor climatice si, iată, de intervenții active in atmosferă fix in proximitate României.

  4. Protecția meteorologică și hidrologică a României (domenii de mediu în interdependență) este realizată la nivel național de către o serie de instituții ale statului (dar nu numai 😀 ) cu regim juridic și economic de funcționare diferit.

    Mai jos le trec în revistă:

    ▶ Protecția meteorologică:
    👉Administrația Națională de Meteorologie (ANM): aparține statului român fiind instituție publică și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară (regie autonomă);
    👉 Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP): aparține statului român și funcționează în regim de instituție publică, dar care a subcontractat activitatea către S.C. Intervenții Active în Atmosferă S.A. (IAA) ➖ societate/companie privată (😀) ;

    ▶ Protecția hidrologică:
    👉Institutul National de Hidrologie si Gospodărire a Apelor (INHGA): aparține statului român și funcționează în regim de instituție publică ce realizează operațiuni contabile până la nivelul balanței de verificare;
    👉Administrația Națională Apele Române (ANAR): aparține statului român fiind instituție publică și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară (regie autonomă).

    În acest an, 2025, NU a funcționat sistemul de combatere a grindinei și de stimulare a precipitațiilor, această activitate fiind atribuită unei companii private care, teoretic, ar fi trebuit să funcționeze mai eficient decât instituții ale statului român. Motivul nefuncționării invocat de ministrul de resort, responsabil cu atribuirea aceste activități în România (nn. ministrul agriculturii – !? -; https://www.asnacp.eu/) este PREȚUL de cost mult prea mare. De altfel în această privință îi dau dreptate ministrului întrucât directorul general al companiei private (ce folosește infrastructura statului român 🙂) a încasat în anul 2024 un venit salarial de peste 1.000.000 RON și un venit din dividende de peste 5.000.000 RON (Total: cca 1.100.000 EURO într-un singur an). Puteți verifica, datele sunt publice.

    De onestitatea CSAT, respectiv a președintelui acestei structuri supreme de apărare și de securitate a țării (nn. președintele României, domnul Nicușor Dan) ar trebui să avem parte urgent, întrucât nefuncționarea sistemului antigrindină și de stimulare a precipitațiilor AFECTEAZĂ GRAV SECURITATEA METEOROLOGICĂ A ROMÂNIEI 🇷🇴 🇷🇴

    Ar mai fi o problemă, anume SALARIZAREA personalului acestor entități economice prin care România își asigură protecția meteorologică și hidrologică. Știm că în orice domeniu de activitate de eficiența personalului depinde și calitatea serviciilor prestate. Din păcate, un deziderat ce vizează protecția și securitatea este atins de către România printr-o politică salarială diferită de la o entitate economică la alta și care, iată, în anul 2025 a generat un „scurtcircuit” pe zona de protecție meteorologică și hidrologică.

    Am o sugestie care, cred eu, poate salva situația. Ce spuneți de ideea înființării la nivelul României a unei 👇
    AUTORITĂȚI NAȚIONALE PENTRU PROTECȚIA METEOROLOGICĂ ȘI HIDROLOGICĂ A ROMÂNIEI în care să fie incluse toate instituțiile ce desfășoară activitate de analiză, prognoză și intervenții meteorologice și hidrologice? 💡💡💡(A.N.P.M.H.) 💥☔💧🇷🇴 

  5. Paradoxal, fermierii sunt multumiti dupa ce acesti angajati au demisionat.
    Numai la noi, In Romania, se poate asa ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button