CONDOLEANȚE… Ioan Pavel a fost ultimul prim secretar al județului Vaslui, pe care l-a condus din noiembrie 1987, până la Revoluția din decembrie 1989. A plecat din județ, a doua zi după fuga lui Ceașușescu și s-a întors acasă, la Timișoara cu un ARO particular, condus de un om de încredere de la ferma partidului. După 1989 nu a intrat în politică, nici în afaceri, ci a preferat să rămână un om dedicat profesiei de inginer. La Timișoara, după Revoluție, a fost directorul Comcerealului din județul respectiv, până când compania s-a privatizat. După aceea a lucrat la o firmă de asigurări până s-a pensionat. Ieri, la vârsta de 83 de ani, acesta s-a stins din viață, anunțul făcându-l fiul acestuia. La Vaslui, cei care l-au cunoscut nu au avut decât cuvinte de laudă și spun că în timpul cât a fost prim secretar, județul a fost răsfățat. “Veneau oameni din alte județe să cumpere mâncare de la Vaslui, fiindcă noi aveam rafturile pline, grație acestui om”, a spus Adrian Porumboiu, care la acea vreme era directorul executiv al Întreprinderii Comerciale de Stat de Alimentație Publică (ICSAP).
Ioan Pavel a fost unul dintre conducătorii luminați ai comunismului din Vaslui. Acesta a venit în județ din Timișoara, după evenimentele din 15 noiembrie 1987 de la Brașov, când Ion Frățilă, mâna de fier a lui Ceaușescu de la Vaslui a fost mutat la Prahova, unde se considera că este mare nevoie de un om cu expertiză pentru a ține masele în frâu. Despre cum împărțea dreptatea Ioan Pavel, la Vaslui, ne-a povestit Adrian Porumboiu. Iată ce-și amintește acesta. “Eram la Casa de Cultură la un bilanț, unde fiecare șef era întrebat dacă și-a făcut planul ori nu. Eu la acea vreme eram director la ICSAP și le-am spus că planul îl facem, dar cu vin și coniac de la Vidișamp, nu cu alimente și că nu era normal. Le-am arătat că la alimentele de bază repartițiile nu se respectau de nicio culoare, iar eu mă închideam global ca sumă, dar cu vânzări crescute la alcool. Când am văzut că sala amuțise că avusesem curaj să spun adevărul, am apăsat și mai tare spunând: “Vă dați seama ce copii o să iasă la Vaslui, când noi ne facem planul la întreprindere cu vin și coniac de la Huși?”. Cum era firesc la acea vreme, a doua zi, la prima oră eram chemat la primul secretar, iar pe biroul său era plicul albastru de la Securitate, în care erau notele cu ce fusese la ședința de bilanț. În birou mai era domnul Strungariu, șeful de la Agricultură, care m-a luat tare: “Cum vă permiteți tovarășul Porumboiu să denigrați județul, să spuneți că vasluienii sunt campioni la consumul de alcool?”. Eu atunci am scos repartițiile și i-am arătat primului secretar cum acestea nu erau onorate decât în proporție de maxim 60%. Calm, Pavel le-a studiat și a dat dispoziție: “De mâine să fie onorate toate repartițiile la alimente, așa cum sunt ele, în aceste documente. Să nu mai aud că țineți polulația înfomentată”. Ei, de atunci magazinele la Vaslui erau pline. Se găseau salamuri, pâine, ulei, unt, lapte, de veneau oameni și din județele vecine să se aprovizioneze. V-am povestit acest episod ca să înțelegeți ce om era Ioan Pavel, un bănățean, cu suflet de moldovean. Acum că am aflat că acesta a murit, e normal să mă încerce un sentiment de tristețe, fiindcă rar întâlnești în viață un om de o așa probitate morală și de un spirit al dreptății cum nu am văzut. Sunt mândru că l-am cunoscut, că am avut onoarea să lucrez sub comanda sa și fără să fac vreo greșeală afirm cu toată ființa mea că acest om face cât toți prefecții și președinții de CJ care s-au perindat în cei 34 de ani prin Palatul Administrativ, la un loc”, a spus Adrian Porumboiu.
Florin Manea de la Mărul de Aur era preferatul lui Pavel. Mereu îl ducea la Timișoara, acasă
Florin Manea, cel care a creat la Vaslui brandul, Mărul de Aur și a reușit să salveze o parte din livezile de la Podul Înalt, pe care le-a înmulțit ne-a spus că avut o relație bună cu fostul prim secretar. Pe atunci, acesta lucra la Trustul SMA Vaslui (o întreprindere cu 6.500 de tractoriști și peste 100 de ingineri) și conducea mașina de protocol o unității, o Dacie Break neagră, cu numărul 31-VS-101. A fost cel care îl ducea când pe primul secretar, când pe soție la Timișoara. Ne-a povestit un episod hazliu, care merită consemnat: “Mă trimisese de la județ, cu niște pomeni, fiindcă murise tatăl domnului Pavel. Dar nu știu cum au înțeles ai noștri că eu am ajuns cu pomenile și cu vinul, la o zi după înmormântare. Vă dați seama că ne-am făcut de râs, dar domnul Pavel se descurcase. Avea un fin pe la Comtim și ce să vă spun, că am plecat cu portbagajul plin. Despre primul secretar ce să vă spun? Era un bănățean așezat, nu iute precum domnul Frățilă, cumpătat și mereu căuta să judece lucrurile drept. Am fost de mai multe ori acasă la dumnealui. I-am dus soția, care era profesor universitar, o doamnă extrem de politicoasă. Tot timpul se purtau cu mine ca cu un membru al familiei. Eu beam cafea râșnită de primul secretar și făcută de un profesor universitar. Pentru unii astăzi nu pare mare lucru, dar atunci pentru mine acest lucru avea o semnificație aparte. După Revoluție domnul Pavel a plecat discret din județ, fără tam-tam. A plecat a doua zi, după fuga lui Ceaușescu, cu un ARO particular, al unui băiat de la noi, Dodu. Acesta tocmai cumpărase de la partid un ARO cu preț mai mic, că așa era atunci. După 100.000 de kilometri, șefii de la partid vindeau mașinile. Și băiatul acesta l-a luat el. Și l-a dus și pe domnul prim secretar, mai întâi la Piatra Neamț, unde avea niște rude și mai apoi la Timișoara. Nu a plecat că l-a fugărit cineva, ci pur și simplu că își încheiase mandatul. Nu a făcut rău la nimeni, din contra a ajutat cât a putut lumea. Dumnezeu să-l odihnească și pot spune că cel puțin pentru mine acesta reprezintă o bucățică de istorie județului nostru”.
Fiul primului secretar, cel care a dat vestea morții fostului conducător comunist, amintiri din perioada cât a stat la Vaslui
AMINTIRI… Fiul lui Pavel, tot Ioan, a fost cel care ne-a dat vestea că fostul prim secretar a murit la Timișoara, așa cum și-a dorit, într-o discreție totală. Acesta își amintește cu drag de județul Vaslui, fiindcă reprezintă locul în care și-a petrecut o parte a adolescenței sale. A spus că în această vară vrea să vină cu copilul său la Vaslui, să-i arate județul pe care bunicul său l-a condus mai bine de doi ani. Și-a amintit un moment hazliu din perioada cât a stat la Vaslui și astfel a vrut să rememoreze o parte din amintirile cu tatăl său de la Vaslui, acum când cei doi se despart pentru totdeauna: “Veneam de la școală și mă tot opream la telefonul cu firul roșu, pe care tatăl meu mi-a interzis să-l folosesc vreodată. Era acel telefon scurt, cu care vorbeai direct cu Ceaușescu. Eu habar nu aveam, știam doar atât că trebuie să nu ridic receptorul. Și am comis-o! La celălalt capăt al firului am auzit o voce de femeie, care m-a întrebat ce doresc. Eu am spus că vreau să vorbesc cu tovarășul și ce să vezi, mi-l dă pe Ceaușescu. Acesta m-a întrebat ce vreau, cu o voce calmă. Și-a dat seama că sunt un puști. Eu, fâstâcit, i-am spus că îmi este foame. M-a asigurat că vine tata imediat și se rezolvă și cu masa. A venit tata, într-o suflare, că nu știa ce s-a întâmplat și părintește m-a certat, dar nu așa tare. Era mândru că mă descurcasem cu Ceaușescu, dar era speriat. Și uite cum am vorbit eu cu șeful statului, când eram un puști”, a spus băiatul primului secretar, care acum se apropie de 50 de ani.
Ce uita nostalgicii ,,epocii de aur,,dar bine aminteste Porumboiu,e ca toate usile se dechideau brusc cu vin si cognac din Husi.Pentru cei care au uitat,dar si pt.cei mai tineri,orasul Husi era cel mai bine aprovizionat din judet si chiar din tara si meritul apartine inginerului Neamtu
Acum,cand banii se impart de la guvern si in judet se impart fondurile alandala cred ca singura solutie ar fi desfiintarea judetelor si trecut la regionalizare.Asa dispar baronii locali,consiliile judetene,care sug puternic bani.
Ajung in consiliile judetene toti analfabetii care iau salarii babane si nu fac nimic
Mă cac in gura lui, un jeg comunist
Dacă vă este dor…..Ce zicea Ioan Pavel în aprilie 1989, la un miting in Vaslui cu 30.000 de persoane prezente: In consens cu întreaga noastră naţiune, oamenii muncii din judeţul Vaslui trăiesc un moment înălţător şi unic din istoria noastră naţională , momentul în care România şi-a lichidat integral datoria sa externă, asigurîndu-şi prin aceasta independenţa economică şi politică, resursele şi mijloacele proprii de dezvoltare nestingherită şi edificare cu succes a celei mai drepte şi mai umane orinduiri. Această victorie de prestigiu internaţional, precum şi adoptarea legii de a se interzice să se mai recurgă la credite externe reflectă superioritatea orânduirii socialiste, capacitatea economiei româneşti de a obţine d in condiţiile In care asistăm pe plan mondial la • adâncirea crizei economica »»• rezultata deosebite. *■ Ne facem o datorie de conştiinţă ca de la tribuna adunării noastre să adresăm calde mulţumiri şi profundă recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, distins ginditor revoluţionar şi personalitate proeminentă a lumii contemporane, pentru toate marile izbinzi obţinute de poporul român pe drumul victorios al socialismului şi comunismului. De asemenea, exprimăm cele mai alese sentimente de stimă şi preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu pentru contribuţia că o aduce la elaborarea şi înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, la dezvoltarea puternică a ştiinţei şi culturii româneşti. In continuare, vorbitorul a spus : Doresc să evidenţiez şi la această mare adunare populară că, în glorioasa perioadă inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, judeţul Vaslui, asemenea Întregii ţări, a cunoscut profunde prefaceri revoluţionare. Beneficiind din plin de sprijinul nemijlocit acordat de partid, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cei peste 20 de ani de la împărţirea adminnistrativ-teritorială a ţării, investiţiile alocate dezvoltării acestor meleaguri au fost de peste 43 miliarde lei, care s-au materializat in construirea a peste 400 obiective şi capacităţi noi de producţie, grupate în 7 platforme industriale din municipii şi oraşe, cit şi in Întreprinderi şi secţii ale acestora, repartizata în centrele agroindustriale Murgeni, Fălciu şi altele. In agricultură au fost finalizate peste 12 miliarde lei investiţii pentru realizarea unor ample şi complexe lucrări antierozionale şi de irigaţii, care au permis introducerea în circuitul agricol a peste 12 000 ha de teren. Un loc central în activitatea judeţului l-a ocupat preocuparea pentru organizarea şi modernizarea localităţilor judeţului, creşterea gradului de urbanizare a satelor, prin edificarea unor importante obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Privind retrospectiv marile înfăptuiri din ultimele două decenii, putem aprecia cu deplină satisfacţie că judeţul Vaslui se înscrie printre marile ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“, purtînd peste veacuri mărturii despre geniul creator al poporului român şi al ilustrului său conducător, care a redat ţării demnitatea şi libertatea de a-şi făuri de sine stătător cea mai Înălţătoare orînduire. După ce a relevat, apoi, realizările judeţului din primii trei ani ai actualului cincinal si din trimestrul I al anului 1989, vorbitorul a spus in încheiere : Ca această impresionantă adunare populară, comuniştii, toţi oamenii muncii vasluieni facem legămînt solemn ca, urmînd neabătut Îndemnurile patriotice ale marelui Erou al neamului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să facem totul pentru a înfăptui exemplar programul partidului, aceasta constituind singura cale de a contribui la dezvoltarea şi măreţia scumpei noastre Românii.
superb! mi-era dor … 🙁
au fost cumva cartele…..
Rușinos domnule manea, să vii cu portbagajul plin tocmai de la Comtim din Timiș când la Vaslui se trăia bine și erau de toate, bașca că erau si moca,ce bine vă mai era…… nostalgicilor
Din articol dacă citiți cu atenție vedeți că ,,omul”venea cu portbagajul plin de la Comtim așa de bine era în județul Vaslui, cât despre domnul Porumboiu trebuie să-l credem …… Are o vârstă totuși……
Pe bune, domnul Porumboiu pare/parea om serios, decent. Sa ne spuna acum ca la Vaslui, pe vremea impuscatului, era carne, unt, etc., in galantare, e de bezna mintii. Or fi fost in unele magazine la care nu avea acces populimea. Ca omul asta de-a murit, Dumnezeu sa-l odihneasca, era mai uman, incerca sa faca cate ceva sa n-o luam razna in paradisul comunist e alta poveste. Dar atunci, ca si acum, aveam/avem acelasi televizor dar vedem filme diferite.
Inocenta marca Porumboiu! 🙂
Clarviziune marca Porumboiu! :))
Perfectiunea Porumboiu! :)))
Burta mare marca Timofticiuc! :))))