Reactorul 1 de la Cernavodă a repornit după trei luni. Problema veche de 20 de ani care îl poate opri din nou

Reactorul 1 de la Cernavodă, oprit timp de peste trei luni din cauza nivelului scăzut al Dunării, a fost repornit vineri cu succes. Riscul unei noi opriri persistă însă. Expertul în energie Cosmin Gabriel Păcuraru explică de ce vulnerabilitățile centralei au rămas nerezolvate de peste două decenii.

UPDATE 17:53 Reactorul 1 a început deja să injecteze energie în sistem

Potrivit sursei citate, la ora 16:27, unitatea nucleară injecta în rețea o putere de 42 MW. Această cantitate reprezenta 0,74% dintr-o producție națională totală de 5.651 MW înregistrată în acel moment. Deși simbolică, este prima livrare de energie nucleară după aproape un trimestru de zero absolut în dreptul acestei surse de producție.

Specialiștii precizează că Reactorul 1 nu funcționează încă la parametri maximi. În conformitate cu procedurile tehnice de siguranță, puterea acestuia va fi crescută progresiv. Graficul de repornire prevede că unitatea va atinge regimul nominal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.

La capacitate maximă, Unitatea 1 poate asigura un aport constant de aproximativ 700 MW. Odată finalizate toate manevrele tehnologice, volumul de energie livrat în rețeaua națională va fi de peste 16 ori mai mare decât cel înregistrat în cursul după-amiezii de vineri, oferind astfel o gură de oxigen importantă pentru stabilitatea energetică a țării în prag de iarnă.

Ştirea iniţială

Reactorul a fost repus în funcțiune astăzi, însă reluarea producției nu înseamnă că riscul a dispărut. Disponibilitatea centralei depinde în continuare de evoluția nivelului apei, iar problemele care au dus la această situație sunt cunoscute de peste două decenii. „Adevărul” a discutat cu Cosmin Gabriel Păcuraru, expert în domeniul energiei, despre vulnerabilitățile centralei, investițiile care nu au fost făcute și dificultățile unui sistem energetic în care mai multe capacități de producție sunt indisponibile.

Nivelul scăzut al Dunării a devenit un factor decisiv pentru funcționarea centralei de la Cernavodă. Potrivit lui Cosmin Gabriel Păcuraru, când primul reactor a fost oprit, pe 28 iulie, nivelul apei ajunsese la minus 194 de centimetri. Reactorul 2 a fost oprit ulterior, pe 13 august, când nivelul coborâse la minus 234 de centimetri.

La momentul discuției, nivelul era de minus 224 de centimetri, cu doar zece centimetri peste cel înregistrat în ziua opririi celui de-al doilea reactor. Creșterea este insuficientă pentru a elimina riscul unei noi opriri, avertizează specialistul.

Centrala nucleară nu este amplasată direct pe cursul Dunării, ci într-o zonă conectată la Canalul Dunăre–Marea Neagră și la un bazin de acumulare. Sistemul de răcire folosește apa preluată din acest bazin, care este utilizată în instalațiile centralei și apoi evacuată.

În aceste condiții, scăderea nivelului Dunării afectează disponibilitatea apei necesare răcirii reactoarelor. Dacă situația hidrologică se înrăutățește, oprirea unei unități poate redeveni necesară. Invers, o creștere suficientă a nivelului apei ar putea permite și reluarea funcționării Reactorului 2, explică Parcuraru…https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cernavoda-reporneste-dupa-trei-luni-problema-2569300.html