Crimele care au șocat județul Vaslui după 1989. Poveștile din spatele celor mai cunoscute dosare penale

HORROR… Județul Vaslui a fost scena unor crime care au zguduit opinia publică și au ajuns în atenția presei naționale. Printre cele mai cunoscute se numără dubla tragedie de la Motelul Groazei din Moara Grecilor: uciderea balerinei ucrainene Natalia Beloș Kurskaia, în 1996, și asasinarea a trei oameni de afaceri moldoveni, în 1998, ale căror cadavre au fost descoperite abia după trei ani. Un alt dosar rămas fără răspuns este cel al celor patru autostopiste ucise între 2000 și 2004, ale căror trupuri au fost abandonate în zone împădurite. Nici până astăzi autorii nu au fost identificați. În 2005, moartea Irinei Cornici, în urma unui ritual de exorcizare la Mănăstirea Tanacu, a provocat un scandal internațional și condamnarea fostului preot Daniel Corogeanu și a patru măicuțe. Alte cazuri care au șocat județul sunt dubla crimă de la Zorleni, din 2019, pentru care autorul a primit detențiune pe viață, omorul din Barboși, din 2021, și crima din Miclești, din 2023, unde autorul a încercat să ascundă cadavrul unchiului său într-un sicriu, transportându-l la poarta preotului. Sunt dosare care au rămas în memoria publică prin cruzimea faptelor, împrejurările neobișnuite și anchetele dificile, unele dintre ele continuând să ridice întrebări fără răspuns. 

MOTELUL GROAZEI… Acesta este, probabil, cel mai spectaculos episod criminal din istoria postdecembristă a județului Vaslui, prin succesiunea faptelor, numărul victimelor și modul în care a fost descoperită întreaga poveste. În vara anului 1996, motelul din Moara Grecilor găzduia o trupă de balet din Ucraina, aflată în tranzit spre Grecia. Artiștii susțineau spectacole de cabaret pentru clienții localului. Trupa era condusă de Natalia Beloș Kurskaia, în vârstă de 41 de ani, iar de pregătirea artistică se ocupa Vladimir Timoșenko Anatolevici, un bărbat de 49 de ani. Cei doi aveau și o relație sentimentală. Potrivit relatărilor din presa vremii, Timoșenko ar fi devenit extrem de gelos după ce a văzut-o pe Natalia dansând provocator în fața clienților restaurantului. După încheierea programului artistic, conflictul a continuat în camera în care se afla femeia. Bărbatul a atacat-o cu un stilet, provocându-i răni mortale. Ulterior, polițiștii au găsit-o fără viață în cameră, iar agresorul a fost descoperit în aceeași încăpere, pregătit să fugă pe fereastră. Arma crimei se afla asupra lui. Presa a relatat și că Vladimir Timoșenko ar fi avut o apariție în filmul „Șatra”, detaliu care a contribuit la notorietatea cazului. Acesta a fost condamnat și a executat o pedeapsă privativă de libertate, fiind eliberat în 2007. 

Triplul asasinat din 1998 – trei oameni de afaceri dispăruți fără urmă

CONTINUAREA… La 29 mai 1998, același motel a devenit scena unei crime în care au fost uciși trei cetățeni ai Republicii Moldova: Ion Baranciuc, de 43 de ani, Ion Bucătari, de 40 de ani, și Serghei Sibov, de 30 de ani. Cei trei erau oameni de afaceri și reprezentau societatea Uricop Căușeni, care se ocupa de distribuția produselor agricole. Ei veniseră în județul Vaslui pentru a încheia o tranzacție cu societatea Vinalcool Tanacu, administrată de Călin Mihoci. Potrivit anchetei, moldovenii urmau să livreze o cantitate importantă de porumb, iar în seara dispariției avusese loc o întâlnire la motelul din Moara Grecilor. Cei trei au predat autoturismul Tico pe care îl folosiseră, iar Mihoci le-ar fi înmânat 12.000 de dolari, bani destinați firmei furnizoare. După această întâlnire, afaceriștii au dispărut. Două dintre soțiile victimelor au venit în România după numai două zile, pe 31 mai, și au reclamat dispariția bărbaților la Poliția din Vaslui. Anchetatorii au început să verifice împrejurările în care cei trei fuseseră văzuți ultima dată. În scurt timp, suspiciunile s-au îndreptat către Ștefan Țurlea și Dan Perju, doi bărbați care asigurau paza omului de afaceri Călin Mihoci. Conform rechizitoriului prezentat ulterior, conflictul ar fi pornit de la acuzația că Ion Bucătari ar fi agresat sexual o dansatoare de la motel, care avea o relație apropiată cu Ștefan Țurlea. Cei doi bodyguarzi i-ar fi atacat pe moldoveni cu pumnii, picioarele și obiecte dure, inclusiv un ciocan. Ulterior, victimele au fost imobilizate și agresate în continuare. În cele din urmă, toate trei au murit. Un element important al anchetei a fost faptul că locul crimei fusese curățat, iar cadavrele fuseseră transportate și ascunse.

Descoperirea cadavrelor după trei ani

Deși polițiștii îi aveau în vedere pe principalii suspecți, nu reușeau să găsească trupurile victimelor. Momentul decisiv a venit abia în 2001, când unul dintre cei doi bodyguarzi, aflat în penitenciarul din Iași pentru alte infracțiuni, ar fi oferit informații despre crimă. Un coleg de celulă a transmis informațiile gardienilor. Pe 30 august 2001, polițiștii au descoperit, în gospodăria lui Ștefan Țurlea din Miclești, cele trei cadavre îngropate la aproximativ doi metri adâncime. Potrivit anchetatorilor, groapa fusese săpată inițial sub pretextul amenajării unui WC, însă fusese folosită pentru ascunderea victimelor. Ștefan Țurlea a fost condamnat la 27 de ani de închisoare, iar Dan Perju la 26 de ani. Călin Mihoci a fost judecat pentru favorizarea infractorilor și a primit cinci ani de închisoare. Un detaliu important este că cei doi autori aveau antecedente penale serioase. Dan Perju fusese condamnat anterior pentru omor deosebit de grav, iar Ștefan Țurlea pentru viol și furt. După cele două crime, motelul a ajuns în paragină și a rămas în memoria publică drept „Motelul Groazei”.

Dosarul autostopistelor – patru femei ucise, niciun autor identificat

Acest dosar este diferit de celelalte printr-un element esențial: nu există o soluție judiciară care să stabilească cine a comis crimele. Este unul dintre cele mai cunoscute cazuri de omor cu autor necunoscut din România. În perioada 2000-2004, patru femei au fost ucise după ce au urcat în mașini de ocazie. Cadavrele au fost abandonate în zone împădurite din județul Vaslui. Victimele au fost: Maria Bâru, în vârstă de 46 de ani; Safta Ciubotaru, în vârstă de 30 de ani; Maricela Tomozei, în vârstă de 29 de ani șI Mioara Anuța Manea, în vârstă de 29 de ani. Primele trei femei au dispărut după ce au făcut autostopul în zona Fabricii de Rulmenți din Bârlad. Maricela Tomozei a dispărut pe 12 octombrie 2000, după ce a urcat într-o mașină de ocazie în Tecuci, cu destinația Vaslui. A fost găsită a doua zi, în liziera pădurii Dealu Mare, în apropiere de Bârlad. Ancheta a stabilit că fusese lovită în zona capului și strangulată cu propria eșarfă. Un aspect care a atras atenția criminaliștilor a fost faptul că geanta victimei, în care se aflau bani, fusese lăsată la locul faptei, în timp ce unele obiecte vestimentare și bijuteriile dispăruseră. Maria Bâru și Safta Ciubotaru au fost, de asemenea, ucise după ce au făcut autostopul. Cadavrele au fost descoperite în zone împădurite, iar anchetatorii au identificat asemănări între împrejurările disparițiilor și modul în care au fost abandonate victimele. A patra victimă, în 2004. La 20 mai 2004, Mioara Anuța Manea a dispărut după ce a făcut autostopul la ieșirea din municipiul Vaslui, intenționând să ajungă în satul Șișcani, din apropiere de Huși. A fost găsită după aproximativ o săptămână, în pădurea Tătărani. Femeia fusese lovită în zona feței și strangulată. În cazul ei, anchetatorii au observat că bijuteriile din aur rămăseseră asupra victimei, în timp ce geanta și geaca dispăruseră.

De ce nu au fost rezolvate crimele?

Una dintre problemele majore ale anchetei a fost descoperirea târzie a victimelor și, implicit, degradarea unor probe care ar fi putut conduce la identificarea autorilor. În 2016, comisarul-șef Constantin Bărbieru, fostul șef al Serviciului de Investigații Criminale Vaslui, declara că, în opinia sa, toate cele patru crime ar fi putut fi comise de același individ. Alți criminaliști au susținut ipoteza existenței a doi autori. Un aspect deosebit de grav, dezvăluit mai târziu, era dispariția unor probe materiale, inclusiv haine și încălțăminte ridicate de la locurile faptelor. În 2024, profilerul Poliției Române Dorin Dumitran a prezentat o analiză în care a avansat ipoteza existenței a trei autori, nu a unuia singur. Până la identificarea și condamnarea autorilor, dosarul rămâne unul dintre marile mistere criminale ale județului Vaslui. 

Cazul Tanacu – moartea Irinei Cornici după trei zile de imobilizare pe o cruce

Puține cazuri judiciare din România au avut un asemenea ecou internațional. Moartea Irinei Cornici, în vârstă de 23 de ani, la Mănăstirea Sfânta Treime din Tanacu, a ajuns subiect de dezbatere în presa europeană și americană și a provocat discuții ample despre limitele practicilor religioase, responsabilitatea clericilor și relația dintre credință și medicină. Irina Cornici fusese crescută într-un centru de plasament din Bârlad. În aprilie 2005, a ajuns la Mănăstirea Sfânta Treime din Tanacu, unde se afla o prietenă de-a sa care devenise măicuță. La scurt timp după sosire, Irina a manifestat episoade de agitație și comportament violent, fiind transportată la Spitalul Județean Vaslui. Ulterior, a revenit la mănăstire. Presa a relatat că tânăra avea antecedente de suferință psihică, iar documentele medicale au avut un rol important în stabilirea împrejurărilor în care a fost tratată.

Ritualul de exorcizare

În iunie 2005, fostul ieromonah Daniel Corogeanu și patru măicuțe au decis să o supună unui ritual de alungare a duhurilor rele. Potrivit rechizitoriului, Irina a fost imobilizată timp de aproximativ trei zile, fiind legată de o cruce de lemn și ținută fără hrană și apă. Cei cinci au susținut că au încercat să o ajute și că intenția lor a fost una religioasă. Procurorii au apreciat însă că au acționat în mod ilegal, deși cunoșteau problemele medicale ale tinerei. La 15 iunie 2005, Irina Cornici a murit. Expertizele medico-legale au stabilit că decesul a survenit în urma deshidratării severe și a imobilizării. Dosarul a fost inițial instrumentat sub acuzații mai grave, însă încadrarea juridică finală a fost lipsirea de libertate în mod ilegal, urmată de moartea victimei. În mai 2006, fostul preot și cele patru măicuțe au fost trimiși în judecată. În februarie 2007, Tribunalul Vaslui a pronunțat primele condamnări: 14 ani pentru Daniel Corogeanu, opt ani pentru stareța Nicoleta Sofia Arcălianu și câte cinci ani pentru celelalte trei măicuțe. După apel, pedepsele au fost reduse. La 29 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut condamnările definitive: șapte ani pentru Corogeanu, șase ani pentru stareță și câte cinci ani pentru celelalte trei femei. Cazul a devenit și subiectul unor producții cinematografice, între care filmul «După dealuri», regizat de Cristian Mungiu, inspirat de evenimentele de la Tanacu. Este important de reținut că, din punct de vedere juridic, condamnările nu au fost pentru omor, ci pentru lipsire de libertate în mod ilegal, urmată de moartea victimei. 

Dubla crimă de la Zorleni – doi octogenari uciși în propria gospodărie

UCIȘI CU CRUZIME… În noaptea de 21 spre 22 august 2019, comuna Zorleni a fost zguduită de o crimă dublă. Victimele au fost Elena și Neculai Coșeru, doi soți în vârstă de 82 și 86 de ani. Cei doi erau cunoscuți în comunitate ca oameni gospodari și aveau o situație materială bună. Tocmai acest lucru i-ar fi transformat într-o țintă pentru hoți. Potrivit relatărilor, gospodăria celor doi bătrâni fusese atacată de hoți și în trecut. Copiii încercaseră să-și protejeze părinții prin instalarea unui sistem de alarmă și a unor senzori de mișcare. În pofida măsurilor de siguranță, în noaptea crimei, un intrus a pătruns în gospodărie. Când au fost surprinși, bătrânii au încercat să se împotrivească. Au fost atacați cu un cuțit și au murit în urma loviturilor primite. Corpurile au fost descoperite în gospodărie, unul în curte, celălalt în holul locuinței.

Autorul, prins într-un timp scurt

CRIMINALUL ZÂMBĂREȚ… Polițiștii au început cercetările imediat, iar Gheorghe Crețu, un tânăr de 24 de ani din aceeași localitate, a intrat rapid în cercul suspecților. Avea antecedente penale pentru furt și tâlhărie, inclusiv fapte comise în perioada minoratului. Fusese eliberat din penitenciar la sfârșitul lunii martie 2019. Potrivit anchetatorilor, tânărul cunoștea situația materială a victimelor și ar fi urmărit să le jefuiască. Un element care a atras atenția criminaliștilor a fost încercarea de a crea o pistă falsă. Autorul ar fi pus cuțitul în mâna femeii, încercând să lase impresia că aceasta și-ar fi ucis soțul și apoi s-ar fi sinucis. Anchetatorii au reușit să reconstituie împrejurările faptelor și să stabilească implicarea lui Crețu. La 11 noiembrie 2021, Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv la detențiune pe viață pentru omor calificat și la 12 ani de închisoare pentru tâlhărie, pedepsele fiind contopite. Instanța l-a obligat și la plata unor despăgubiri către copiii victimelor: câte 200.000 de lei daune morale pentru fiecare dintre aceștia, precum și daune materiale. Un detaliu care a amplificat reacțiile publice a fost comportamentul inculpatului în timpul procesului. Presa a relatat că acesta a zâmbit în timp ce procurorul prezenta detaliile crimelor. Dosarul a readus în discuție problema recidivei și eficiența măsurilor de reintegrare și supraveghere a persoanelor eliberate din penitenciar.

Crima din Barboși – un bărbat și-a violat verișoara, apoi a ucis-o pentru a o împiedica să îl reclame

VIOLATĂ ȘI APOI UCISĂ… În aprilie 2021, satul Barboși din județul Vaslui a fost scena unei crime deosebit de grave, în care victima a fost o femeie din aceeași familie cu agresorul. Gheorghe Apostol, în vârstă de 52 de ani, și-a violat verișoara, iar ulterior a ucis-o pentru a împiedica dezvăluirea agresiunii. Potrivit anchetei, bărbatul a mers în ziua precedentă la locuința femeii. Cei doi au consumat împreună aproximativ doi litri de vin. În timpul discuțiilor, femeia i-ar fi povestit despre relațiile sale sentimentale și despre experiențele intime cu alți bărbați. Bărbatul i-ar fi propus să întrețină relații sexuale, însă femeia a refuzat. În urma refuzului, acesta a lovit-o de două ori în cap cu o cană. Ulterior, femeia a fost agresată sexual. Cei doi au rămas peste noapte în aceeași locuință. În dimineața următoare, victima i-a spus că intenționează să meargă la Poliție și să reclame agresiunea. În acel moment, potrivit reconstituirii anchetatorilor, bărbatul a luat o secure aflată lângă sobă și a lovit-o în cap. A continuat să o lovească până când femeia a murit. După comiterea crimei, agresorul a părăsit locuința, luând securea cu el. A aruncat arma la marginea unei păduri și s-a deplasat într-un sat învecinat, unde lucra ca zilier. Trupul femeii a fost descoperit în aceeași zi de o nepoată care a alertat Poliția. Ancheta a stabilit atât agresiunea sexuală, cât și omorul. Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv pe Gheorghe Apostol la 17 ani de închisoare pentru viol și omor. Dosarul este relevant prin faptul că omorul a fost comis pentru a împiedica victima să reclame o infracțiune anterioară. 

Crima din Miclești – unchiul pus într-un sicriu și transportat la poarta preotului 

CRIMA UNUI PENSIONAR… În septembrie 2023, o întâmplare neobișnuită a atras atenția presei naționale și a transformat comuna Miclești într-un subiect intens discutat. Un bărbat de 67 de ani și-a ucis unchiul în vârstă de 83 de ani, iar apoi a încercat să determine preotul satului să îl înmormânteze, susținând că bătrânul murise din cauze naturale. Potrivit informațiilor furnizate de Poliție și preluate de Antena 3 CNN, suspectul locuia împreună cu concubina sa în aceeași curte cu unchiul său. Într-un acces de furie, bărbatul l-ar fi strangulat pe bătrân. După ce și-a dat seama că acesta murise, a încercat să ascundă fapta într-un mod care avea să atragă atenția întregii comunități.

Sicriul transportat cu utilajul agricol 

CRIMINAL CU IDEI… Bărbatul a așezat trupul neînsuflețit într-un sicriu pe care l-a încărcat pe un utilaj agricol. A pornit apoi, în timpul nopții, spre locuința preotului din sat. Pe traseu, mai mulți tineri au observat utilajul care transporta sicriul și au filmat întreaga scenă. Imaginile au ajuns ulterior pe TikTok și au contribuit la notorietatea cazului. Ajuns la poarta preotului, bărbatul i-a cerut acestuia să îl înmormânteze pe unchiul său, afirmând că bătrânul murise pe neașteptate. Preotul a refuzat să accepte explicația și a sunat la numărul de urgență 112. Trupul victimei a fost transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Vaslui pentru necropsie. Constatările medico-legale preliminare au indicat existența unei infracțiuni contra vieții, iar dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Suspectul a fost reținut și ulterior arestat preventiv pentru omor.