Militarii din garnizoana Bârlad și oficialitățile județului, omagiu adus eroilor Armatei Române la Vaslui. Elevi veniți cu flori la monumentul eroilor

ZIUA ARMATEI ROM+NE...Ziua de 25 Octombrie, ziua Armatei Române, nu a trecut neobservată la Vaslui. După arborarea drapelului național la intrarea în municipiul Vaslui dinspre Bârlad a urmat un moment festiv și depuneri de coroane la monumentul eroilor căzuți în cea de-al Doilea Război Mondial, monument amplasat în fața Liceului “Mihail Kogălniceanu”. După alocuțiunile oficialilor județului a urmat depunerea de coroane din partea partidelor politice, a instituțiilor cu rol de apărare și a asociațiilor vetreranilor sau cadrelor militare în rezervă și retragere. De asemenea, un moment aplaudat la scenă deschisă a aparținut elevilor din școlile vasluiene care au depus flori la monumentul eroilor. La final, militarii din Garnizoana Bârlad au dat onorul.

25 Octombrie este ziua în care românii sărbătoresc eliberarea teritoriilor românești de sub ocupația străină. Acest lucru s-a făcut cu jertfă umană greu de imaginat și peste 58.330 de militari români au fost uciși, răniți sau dați dispăruți. Oficialii vasluieni au ținut să marcheze această zi cu manifestări ținute la Monumentul Eroilor situat în fața Liceului “Mihail Kogălniceanu”. Au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor statului, ai Primăriei și Consiliului Județean Vaslui sau ai partidelor politice. După serviciul religios susținut de un sobor de preoți, au urmat alocuțiunile oficialităților ca apoi, cei prezenți să depună coroane de flori. „Onorată audiență și dragi copii, ziua de 25 Octombrie reprezintă un moment de profundă semnificație în istoria României, o zi în care readucem în memoria colectivă faptele de vitejie ale celor care au apărat cu prețul vieții libertatea, demnitatea și integritatea acestei țări. Avem astăzi prilejul de a cinsti memoria eroilor care au luptat pentru unitatea și integritatea teritorială a țării noastre, punând datoria față de patrie mai presus de propria lor viață. La 25 octombrie 1944, prin eforturile și jertfa militarilor români, era eliberat întreg teritoriul național, un moment de referință care a rămas întipărit în conștiința noastră națională ca simbol al demnității, al solidarității și al iubirii de țară. În spatele fiecărei victorii s-au aflat oameni care au înfruntat primejdii, au îndurat suferințe și au mers înainte, animați de credința în idealul pentru care luptau. Curajul lor ne amintește că libertatea, pacea și dreptul de a ne construi viitorul sunt valori câștigate prin eforturi și sacrificii, care nu trebuie uitate niciodată.

Respectul nostru se îndreaptă așadar către veteranii de război și către toți cei care, prin întreaga lor activitate, au slujit și continuă să slujească România. Astăzi îi omagiem atât pe eroii căzuți la datorie, cât și pe militarii care își îndeplinesc misiunile cu profesionalism, onoare și responsabilitate, contribuind la apărarea țării și la menținerea securității și stabilității. Avem datoria de a păstra vie memoria celor care s-au jertfit pentru patrie și a transmite generațiilor tinere respectul pentru istoria națională, pentru valurile care ne unesc și pentru oamenii care au făcut posibil ca astăzi să trăim într-o țară liberă. În actualul context internațional, marcat de tensiuni geopolitice, conflicte armate și provocări tot mai complexe la adresa securității, existența unei armate moderne, profesioniste și bine pregătite reprezintă o garanție esențială pentru apărarea țării noastre. Capacitatea de a răspunde prompt și eficient situațiilor de criză depinde nu doar de dotarea tehnică și de resursele disponibile, ci mai ales de profesionalismul, disciplina și pregătirea continuă a oamenilor care poartă uniforma militară. Cu prilejul zilei Armatei Române, adresez tuturor militarilor activi, rezerviștilor, veteranilor de război și famililor acestora cele mai sincere gânduri de respect, sănătate și împlinire. Cinste și onoare eroilor României! La mulți ani Armatei Române!”, a spus primarul Lucian Braniște.

Colonelul Constantin Carabină, despre istoria sacrificiului soldaților români

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat și colonelul în retragere C-tin Carabină, cel care a vorbit despre sacrficiul militarilor români în lupta pentru întregirea țării. «Pentru prima dată, Ziua Armatei a fost proclamată pe 2 octombrie 1951 ca respect, ca o promisiune pentru înființarea diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, divizie formată din soldați, ofițeri, subofițeri, care au participat pe frontul din Est și care au fost luați ca prizonieri de război. Odată cu plecarea trupelor sovietice de pe teritoriul României, în 1958, ministrul Apărării de la acea vreme, domnul Sălăjan (Leontin Sălăjan, general  și ministru al Forțelor Armate în perioada 1955-1966 – n.r.), ia decizia și face demersuri ca ziua Armatei Române să fie sărbătorită pe 25 Octombrie ca respect pentru sacrificiul suprem și pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc. Istoric vorbind, în 1940, România era într-o situație dezastruoasă. A fost cel mai trist moment al poporului român. România Mare a fost dezmembrată. Am pierdut Bucovina, Basarabia, prin acel odios dictat (Dictatul de la Viena în urma căruia România a pierdut Nordul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste – n.r.). De asemenea, am pierdut și nordul Transilvaniei. Mai mult decât atât, prin acel tratat de la Craiova, am pierdut și Cadrilaterul. Situația României era una dezastruoasă și frontierile ciuntite. În 1940, Comandamentul Armatei Germane, hotărăște și aprobă, în final, ca 1941 să fie anul în care Armata Română să treacă Prutul. Și știm acel ordin: „Ostași, vă ordon să treceți Prutul!”, un eveniment tragic, cu cele mai mari pierderi pentru Armata Română. 300.000 de militari pornesc într-un câmp deschis să înfrunte un inamic bine pregătit. Pierderile sunt enorme: 92.000 de militari morți, 92.000 de familii întristate, îndurerate că și-au pierdut copiii, și-au pierdut părinții, și-au pierdut dragostea cea mai mare. Suferința a fost enormă. Dar nu se oprește aici pentru că urmează mai departe cealaltă avalanșă, ofensiva spre Stalingrad, unde pierderile sunt și mai mari, între 150.000 și 180.000 de militari».

Militarii români, prizonieri în Gulagul sovietic

Colonelul în retragere, acum lider al organizației AUR a mai vorbit și despre momentul 23 august, dar mai exact despre ce s-a întâmplat cu Armata Română în acel  moment. “Armata Rusă pătrunde pe teritoriul României, pătrunde în Moldova. Apare evenimentul din 23 august, acel armistițiu, care s-a dovedit unul arbitrar, pentru că el a avut un impact politic, dar nu s-au stabilit și criteriile tehnice pentru Armata Română. Ca drept dovadă, din august și până în septembrie, Armata Română este prinsă între doi inamici, Rusia și Armata Germană. 150.000 de soldați sunt luați prizonieri și trimiși în Gulacul Rusesc. Abia pe 12 septembrie, o delegație română condusă de Lucrețiu Pătrășcanu merge la Moscova pentru a semna armistițiul și a pune condiții. Numai că Stalin spune că Armata Română trebuie să plătească, poporul român trebuie să plătească, 300 de milioane de dolari despăgubiri și 12 divizii trebuiesc puse la dispoziție pentru a continua lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. Se pornește această ofensivă cu sacrificii foarte mari, pentru că Armata Română era direcționată pe cele mai grele direcții de ofensivă. Să nu uităm că Armata Germană și Ungară era conturată pe un aliniament strategic foarte bine pregătit. De aceea și pierderile au fost mari. 580.000 de militari au fost angajați în această bătălie și 53.000 de vieți omenești pierdute. În ziua de 25 octombrie 1944 Armata Română eliberează ultima localitate, Carei. Emoționați, soldații români au urcat pe clădirea primăriei din Carei și au pus steagul românesc pecetluind granița României pe care am pierdut-o. Din punct de vedere oficial știm că această zi este marcată ca eliberarea ultimei brazde de pământ, simbolic vorbind. Dar eliberarea ultimei brazde de pământ s-a realizat cu mult sacrificiu”, spune colonelul (r) Constantin Carabină.

Elevii vasluieni aplaudați la scenă deschisă

COPIII ȘI EROII… Evenimentul dedicat militarilor și Armatei Române a avut și un moment special, aplaudat de către cei prezenți, fie că vorbim de oficialități sau membri de partid invitați să participe, fie că vorbim de vasluienii care s-au oprit pentru a lua parte la acesta. De la cei mai mici, la cei mai mari, elevii vasluieni, cu câte o floare în mână, au venit și au depus-o la Monumentul Eroilor. Cel care a făcut primul pas a fost chiar primarul Lucian Braniște care a luat de mână un elev de clasa I și l-a condus până la locul de depunere. Cât timp copiii au trecut prin fața celor prezenți, aceștia i-au aplaudat. La final, cei mici au fost serviți cu câte un colăcel și o felie de cozonac.