De Ziua Armatei Române, primarul Braniște a ridicat drapelul României în cel mai vizibil loc din Vaslui. Acesta va rămâne arborat permanent

PRIMAR PATRIOT…În municipiul Vaslui, în sensul giratoriu de la intrarea în oraș dinspre Bârlad, Tricolorul României va flutura permanent. Vorbim de un drapel de lungime de trei metri și o lățime de 2 metri arborat pe un catarg înalt de 12 metri. Materialul din care este confecționat este unul special, rezistent la vânt și la radiațiile ultraviolete. Steagul a fost ridicat de un grup de militari din cadrul UM 01458 de artilerie din Bârlad, sub comanda locotent-colonelului Ionuț Cezar Bighiu, șeful Centrului Militar Județean Vaslui, în prezența primarului Lucian Braniște, cel care a venit cu această inițiativă. Acesta ne-a dezvăluit că s-a inspirat de la ceea ce a văzut în Sectorul 6 al Capitalei și că are în vedere ca simbolurile Vasluiului să fie puse în valoare și în celelalte sensuri giratorii din oraș. „Am marcat Ziua Armatei Române prin ridicarea drapelului pe catargul amplasat în această locație. Este o locație deosebită și importantă, la ieșirea către Bârlad și un punct cu vizibilitate mare pentru cât mai mulți români. Vorbim de naționalismul din noi și inima pe are o aveam pentru România să dăinuiască de aici încolo”, a mai spus primarul Lucian Braniște. La eveniment, din partea Consiliului Local, a fost și colonelul în retragere, Constantin Carabină, consilier municipal AUR.

Momentul ales pentru ridicarea drapelului României, care va flutura permanent la intrarea în Vaslui, a fost ales special, chiar de Ziua Armatei Române. Ca semnificație, ziua de 25 octombrie este ziua în care Armata Română a eliberat ultima palmă de pământ românesc (Carei din județul Satu Mare) de sub ocupația armatelor germano-hortyste. Pentru România această zi este o filă importantă a istoriei acestei țări, fiindcă vine într-un context special. În vara anului 1940, intergritatea teritorială a României a  fost grav afectată, refacerea ei fiind principala misiune a forțelor militare românești în perioada ulterioară. Într-o primă fază, România a luptat, de la 22 iunie 1941, alături de Germania, pentru ca, după 23 august 1944, să acționeze în cadrul Națiunilor Unite. Obiectivul în această etapă l-a constituit refacerea graniței de apus, așa cum o configuraseră hotărârile adoptate de Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), anularea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care circa 43.000 de km pătrați erau transferați Ungariei hortyste de către Germania și Italia. Momentul a fost materializat la 25 octombrie 1944, când trupele române, în colaborare cu cele sovietice au eliberat orașele Careii Mari și Satu Mare, ultimele localități din vestul țării. În amintirea acestei fapte de arme, autoritățile de la București au instituit, prin  Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, data de 25 Octombrie ca zi de omagiere a Armatei. Eliberarea teritoriului național, în toamna anului 1944, a fost obținută prin lupta și jertfa a 525.702 militari români, din care 58.330 au fost uciși, răniți sau dați dispăruți. Trebuie spus că eliberarea teritoriului nu a încheiat efortul de război românesc. Armata Română a continuat, apoi, să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe și sacrificii, la victoria consacrată prin actele de capitulare ale Germaniei din 8 și 9 mai 1945, ce au marcat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.