Crima care a îngrozit Husul în urmã cu 26 de ani: directoarea Muzeului Municipal, strangulatã cu un cablu la ea în birou

VINERI, 13… Cea mai veche crimã cu autor necunoscut din judetul Vaslui împlineste astãzi, 13 octombrie, 26 de ani. Era o zi de vineri. În mijlocul orasului Husi, într-un birou al Muzeului Municipal, directoarea institutiei, Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc era gãsitã decedatã. Un coleg muzeograf a descoperit cadavrul si a chemat Ambulanta. Femeia, în vârstã de 55 de ani, fusese sugrumatã cu un cablu de la un casetofon si, dupã cum s-a consemnat în documentele de atunci, cadavrul încã era cald, moartea survenind între ora 7:50 si 8:45. Desi s-au fãcut cercetãri la fata locului si s-au audiat colegi si apropiati, politistii huseni de atunci nu au fost în stare sã creioneze mãcar o pistã pentru aceastã crimã. Pentru cã era cel mai la îndemânã, muzeograful Paul Salomeea, cel care descoperise cadavrul, spunea cã fusese tinut în anchetã opt ore la rând, timp în care a simtit cã anchetatorii voiau sã îl gãseascã vinovat de moartea sefei sale. Au renuntat însã la idee, întrucât Salomeea, trecut si el la cele vesnice între timp, si-a sustinut nevinovãtia si a arãtat pas cu pas ce fãcuse în acea dimineatã. Vremea a trecut, iar dosarul de omor este încã deschis, dar în realitate nimeni nu îl mai cautã pe autor.

Au fost multe voci care au pus crima pe seama unor hoti de comori care ar fi venit sã caute vestita diademã princiarã, descoperitã de directoarea Muzeului Husi într-un sit arheologic de la Bunesti-Averesti. În realitate, diadema nici nu se afla la Husi, ci era luatã de atunci la Muzeul Judetean Vaslui. S-a spus cã Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc a venit la serviciu mult mai de dimineatã decât de obicei. Ar fi intrat în biroul ei modest din capãtul unui hol, situat în partea din spate a clãdirii Muzeului la ora 7:50 si de acolo nu a mai iesit în viatã. Muzeograful Paul Salomeea a povestit cã a venit la serviciu si avea biroul aproape de cel al directoarei Bazarciuc. În mod ciudat, usa era întredeschisã si la biroul ei, dar si la hol. A intrat si a vãzut cum trupul sefei Muzeului era îngrãmãdit lângã un fiset din fier si perete, iar la gurã avea un firicel de sânge. A fugit într-un suflet la Ambulanta aflatã destul de aproape si a venit cu un echipaj. Era însã prea târziu, Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc era decedatã. De atunci si pânã azi, în 2026, nu s-a întâmplat nimic în sensul ca de a identifica un autor al crimei sau mãcar o pistã pe care sã se facã cercetãri mai ample. Reprezentantii Parchetului de pe lângã Tribunalul Vaslui confirmau relativ recent faptul cã dosarul încã este deschis.

Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc, un arheolog pasionat de munca sa pe care cei din jur îl îndrãgeau

Violeta Veturia Bazarciuc-Teodoru a fost un arheolog pasionat si recunoscut în regiunea Moldovei. S-a nãscut în 1945, pe 17 martie, la Costesti. A fãcut Liceul „Mihail Kogãlniceanu”, în Vaslui, iar apoi Facultatea de Istorie la Iasi. A absolvit în 1968. A fost repartizatã la Muzeul din Husi, iar din 1982 era directoarea institutiei. S-a dedicat mult cercetãrii cetãtii geto-dace din zona Bunesti-Averesti, iar succesul a venit când a descoperit un tezaur impresionant: brãtãri, argint, bronz, pandantive, mãrgele, iar cel mai important obiect, celebra diademã de aur. Apropiatii spun cã aceastã comoarã ar fi fost si cauza mortii, cãci asasinii ar fi râvnit la aurul dacic, însã niciun element nu a conformat ipoteza. Cei care au cunoscut-o pe Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc spun despre aceasta cã era un om foarte cald. Avea un fel direct de a spune lucrurile si nu accepta jumãtãti de mãsurã. Cu toate acestea, avea un umor sãnãtos si de aceea nu avea animozitãti sau divergente cu cei din jur. Poate de aceea moartea sa încã stârneste tristete si o oarecare revoltã fatã de neputinta anchetatorilor de atunci, de a identifica autorii.