Parlamentarilor din opozitie li s-a pus pata pe vasluianca Mirabela Grãdinaru: „O persoanã privatã, lipsitã de legitimitate democraticã și de legitimitate civilã vorbeste în numele tãrii”

CONTROVERSE… Statutul vasluiencei Mirabelei Grãdinaru, partenera de viatã a presedintelui Nicusor Dan, a devenit subiectul unei interventii parlamentare a Aliantei pentru Unirea Românilor (AUR). Formatiunea îi solicitã Ministerului Afacerilor Externe (MAE), condus de Oana Toiu, sã clarifice în ce temei participã aceasta la evenimente diplomatice internationale si în ce conditii poate beneficia de sprijin logistic din partea statului român. Întrebarea parlamentarã a fost adresatã la 1 septembrie de deputata AUR Dumitrina Mitrea, care a calificat situatia drept una „de maxim interes public”, cu implicatii etice, juridice si financiare. Potrivit parlamentarului, participarea partenerei sefului statului la manifestãri internationale ridicã întrebãri privind limitele reprezentãrii oficiale a României si regulile aplicabile persoanelor care îl însotesc pe presedinte în asemenea împrejurãri. Miza demersului este delimitarea dintre prezenta unei persoane în calitate de partenerã a presedintelui si exercitarea unei functii oficiale de reprezentare. În centrul controversei se aflã absenta unei reglementãri explicite a statutului de „Primã Doamnã” în România si întrebarea dacã participarea la evenimente diplomatice poate implica atributii, facilitãti sau cheltuieli publice care necesitã un temei juridic clar.

În documentul adresat MAE, parlamentarul AUR sustine cã participarea Mirabelei Grãdinaru la evenimente internationale nu poate fi analizatã separat de statutul sãu juridic si de regulile privind utilizarea resurselor publice. „În mod repetat, spatiul public si agenda diplomaticã internationalã au consemnat participarea numitei Mirabela Grãdinaru, partenera de viatã a Presedintelui României, Nicusor Dan, la evenimente diplomatice de nivel înalt (precum Summitul Primelor Doamne si al Primilor Domni, dineuri de curtoazie internationalã si reuniuni oficiale multilaterale). În cadrul acestor evenimente, desi nu detine nicio calitate oficialã în aparatul de stat român si nu este legatã juridic prin cãsãtorie de seful statului, numita Mirabela Grãdinaru emite declaratii publice si mesaje oficiale asimilate reprezentãrii României si a poporului român.” Parlamentara ridicã astfel problema diferentei dintre participarea la un eveniment alãturi de seful statului si reprezentarea oficialã a tãrii. Din perspectiva AUR, prezenta la reuniuni internationale si formularea unor mesaje publice care pot fi asociate României impun lãmuriri cu privire la mandatul, responsabilitãtile si limitele unei asemenea participãri. Argumentul formatiunii conduse de George Simion este cã statutul personal al partenerei presedintelui nu trebuie confundat cu o functie publicã si nici nu poate tine locul unei reglementãri explicite privind reprezentarea institutionalã. „Având în vedere cã România nu recunoaste juridic institutia concubinajului sau a parteneriatului civil, iar legislatia nationalã nu reglementeazã statutul de „Primã Doamnã”, aceastã situatie creeazã un precedent administrativ periculos si un vid de responsabilitate juridicã. O persoanã privatã, lipsitã de legitimitate democraticã (nefiind aleasã) si de legitimitate civilã (nefiind sotie), utilizeazã logistica statului si vorbeste în numele tãrii, beneficiind de fonduri publice”, se aratã în întrebarea cãtre MAE.

Cinci întrebãri despre bani, pasapoarte si reprezentarea diplomaticã

Solicitarea parlamentarã nu se limiteazã la o dezbatere de principiu. Documentul înregistrat la Camera Deputatilor cere informatii concrete despre modul în care statul român gestioneazã participarea Mirabelei Grãdinaru la deplasãrile externe. Printre aspectele pentru care reprezentanta AUR cere rãspunsuri se numãrã statutul juridic si diplomatic sub care Mirabela Grãdinaru ar fi fost înscrisã pe listele oficiale de acreditare, tipul de pasaport utilizat si valoarea cheltuielilor aferente transportului, cazãrii, protocolului si protectiei. Parlamentara solicitã, de asemenea, explicatii despre eventualele verificãri si coordonãri ale mesajelor publice sau discursurilor sustinute în strãinãtate. Aceste întrebãri urmãresc sã stabileascã dacã existã proceduri administrative si temeiuri legale clare pentru sprijinul acordat unei persoane care nu ocupã o functie publicã. Rãspunsurile ar putea lãmuri inclusiv dacã anumite costuri sunt suportate din bugetul MAE, din alte fonduri publice sau din surse distincte.

Termenul de rãspuns, o nouã sursã de controverse

TÃCERE…Desi avea obligatia sã rãspundã la întrebãrile parlamentarului AUR, Ministerul Afacerilor Externe a refuzat sã facã acest lucru. Termenul obisnuit de rãspuns este de 15 zile, cu posibilitatea prelungirii, în conditiile regulamentare, pânã la 30 de zile pentru situatii exceptionale si motivate. Numai cã duminicã, 11 octombrie, s-au împlinit 40 de zile de la înregistrarea întrebãrii din 1 septembrie, ceea ce ridicã serioase întrebãri despre statutul Mirabelei Grãdinaru.