Analizele care îti salveazã viata si analizele care doar îti stricã somnul

Analizele care chiar îti salveazã viata sunt putine, sunt plictisitoare si tocmai de asta le amânã toatã lumea. Nu vin la pachet promotional, se aleg dupã vârstã si dupã riscul tãu, iar dovezile din spatele lor sunt solide:
- screeningul pentru cancer colorectal, dupã vârsta recomandatã. E singurul care nu doar gãseste boala, ci o previne, pentru cã un polip scos la timp nu mai apucã sã devinã cancer;
- screeningul de col uterin la femei, care functioneazã pe acelasi principiu, adicã prinde leziunea înainte sã fie cancer;
- mamografia, la vârsta recomandatã si la intervalele recomandate;
- tensiunea arterialã, mãsuratã regulat. E cea mai ieftinã verificare din câte existã si prinde o boalã care nu doare deloc pânã în ziua în care doare foarte tare;
- glicemia si colesterolul, periodic, mai ales dacã ai kilograme în plus, fumezi sau ai cazuri în familie;
- o testare pentru hepatite virale mãcar o datã în viatã. Hepatita C poate sta ascunsã zeci de ani si, prinsã la timp, se vindecã.
Dacã esti la vârsta la care ti se recomandã una dintre ele si nu ai fãcut-o, acolo e riscul tãu real. Nu în pachetul cu 25 de valori pe care nu ti l-a cerut nimeni.
De ce pachetul cu 25 de analize e altceva
Intervalul „normal” tipãrit lângã rezultat nu e granita dintre sãnãtate si boalã. E o conventie statisticã: s-au luat oameni sãnãtosi si s-a pãstrat zona în care încap 95% dintre ei. Prin definitie, 5% dintre oamenii perfect sãnãtosi ies în afara intervalului. Unul din douãzeci. Acum înmulteste. La un pachet de 20 de analize, sansa ca mãcar una sã iasã „anormalã” la un om complet sãnãtos e de aproape douã treimi. Nu pentru cã ar avea ceva, ci pentru cã asa functioneazã numerele. Iar dupã prima valoare rosie nu se opreste nimeni. Repeti analiza, faci o ecografie ca sã fii sigur, ecografia gãseste un nodul, pentru cã ecografiile gãsesc aproape întotdeauna câte ceva la oricine. Urmeazã încã o programare, poate o punctie, sigur câteva nopti proaste. Se cheamã cascadã de investigatii si porneste, de obicei, dintr-o simplã curiozitate.
Ce s-a întâmplat în Coreea de Sud
Acolo s-au fãcut, ani la rând, ecografii de tiroidã la scarã largã, inclusiv la oameni fãrã niciun simptom si fãrã niciun motiv medical. Numãrul diagnosticelor de cancer tiroidian a crescut de aproximativ cincisprezece ori, în timp ce mortalitatea prin aceastã boalã a rãmas neschimbatã. S-au gãsit zeci de mii de tumori mici care nu ar fi omorât pe nimeni, dar care, odatã gãsite, au fost operate. Atentie ce spune exemplul ãsta si ce nu spune. Nu ecografia e de vinã, e o investigatie excelentã atunci când ai un motiv pentru ea. Problema a fost ecografia fãcutã la toatã lumea, la nimerealã, fãrã o întrebare în spate. Exact diferenta dintre cei doi oameni de la începutul articolului.
Ce nu are rost sã ceri singur
ÎN LOC DE CONCLUZIE… Markerii tumorali ceruti „ca sã vãd dacã am cancer” nu sunt fãcuti pentru asta. Ei urmãresc o boalã deja cunoscutã, iar la un om sãnãtos produc mai ales alarme false. La fel, testele de „intolerante alimentare” care îti întorc o listã cu treizeci de alimente interzise nu au validare stiintificã, dar au un efect garantat: îti schimbã dieta degeaba. La Vaslui, ca peste tot, toamna vine cu pachete de analize la ofertã, exact ca reducerile la anvelope. Diferenta e cã, la anvelope, mãcar stii ce verifici. Concluzia nu e „nu-ti mai face analize”. Ar fi cea mai proastã lectie posibilã, iar în România oricum se moare mai des din analize neefectuate decât din analize în plus. Concluzia e cã analiza potrivitã, la vârsta potrivitã, e una dintre cele mai bune investitii din viata ta, iar pachetul luat la ofertã, fãrã nicio întrebare în spate, e doar zgomot pe care îl plãtesti de douã ori: o datã la casierie si încã o datã în noptile în care nu dormi. Asa cã du-te. Dar du-te cu o întrebare, nu cu un cupon.
