Boros continuã campania de vânzare a Bârladului la bucatã. Încã 42 de parcele de teren propuse pentru vânzare!
TERENURI LA OFERTÃ….În 2026, Primãria Bârlad si-a propus sã încaseze peste 8,3 milioane de lei din vânzarea unor bunuri din domeniul privat. În paralel, zeci de loturi de teren au intrat în proceduri de evaluare sau de valorificare. Culmea, dacã punem Bârladul si Vasluiul pe aceeasi hartã patrimonialã, diferenta pare consistentã: Vasluiul are un teritoriu administrativ de peste trei ori mai mare si un inventar de terenuri actualizat mai recent. La Bârlad, inventarele public si privat sunt rãmase, potrivit Curtii de Conturi, la actualizãri din 2013 si 2018. Cu toate acestea, primarul Boros a propus la ultima sedintã de consiliu local încã un proiect de hotãrâre prin care se prevede scoaterea la licitatie publicã a 42 de parcele, iar consilierii PSD evident cã l-au votat. Se pare cã faptul cã i-a fost blocatã de cãtre consilierii opozitiei folosirea terenului de rugby în interes imobiliar l-a fãcut pe Dumitru Boros sã caute alte alternative de vânzare. În aceste conditii, meritã amintit cã atunci când a preluat primul mandat de primar, în 2026, Dumitru Boros era foarte revoltat cã fostul primar Constantinescu a vândut Bârladul, adicã a scos multe terenuri la licitatie. Iatã, însã cã i-au mai rãmas si lui câteva, datoritã investigatiilor amãnuntite a cadastristilor Liviu Luca si Iulian Bîca.
La Bârlad, 2026 pare sã fie anul în care primarul Dumitru Boros a început sã se uite ceva mai atent prin curte si sã constate cã existã lucruri care pot fi transformate în bani. Cifra care atrage imediat atentia este cea din bugetul pe 2026: 8.305.290 de lei prevãzuti din vânzarea unor bunuri apartinând domeniului privat al municipiului. Este o sumã care nu poate fi trecutã la capitolul mãruntisuri. Ca termen de comparatie, în bugetul initial pentru 2024 erau prevãzuti 100.000 de lei din aceeasi categorie, iar în 2025 prevederea initialã coborâse la numai 25.000 de lei. Numai cã, pânã la 30 septembrie 2025, încasãrile ajunseserã la aproximativ 1,014 milioane de lei. Asadar, în trei ani avem o evolutie care meritã analizatã: 100.000 de lei în 2024, 25.000 de lei prevãzuti initial în 2025, dar peste un milion de lei încasati pânã la sfârsitul trimestrului trei, iar în 2026 o estimare de peste 8,3 milioane de lei.
32 de loturi si un teren de zece metri pãtrati
În februarie 2026, Primãria a publicat un anunt de licitatie pentru 32 de loturi de teren, cu o suprafatã cumulatã de 8.091 de metri pãtrati. La prima vedere, cifra nu pare spectaculoasã: putin peste 0,8 hectare. Numai cã lista devine mai interesantã atunci când te uiti la dimensiunile loturilor. Sunt terenuri de câteva sute de metri pãtrati, dar si parcele de câteva zeci de metri. Existã, de exemplu, loturi de 42, 43, 56, 64 sau 82 de metri pãtrati si chiar unul de numai 10 metri pãtrati. Zece metri pãtrati nu reprezintã tocmai genul de suprafatã pe care îti imaginezi cã se va ridica urmãtorul cartier rezidential al Bârladului. Dar aici apare una dintre particularitãtile pietei imobiliare urbane: un teren care pare aproape neînsemnat pentru municipalitate poate avea o valoare mult mai mare pentru proprietarul parcelei vecine.
Nu sunt doar cele 32 de loturi
În iulie, HCL 196 se referã la un raport de evaluare pentru 28 de loturi, iar HCL 203 la alte 17 loturi. În august, HCL 225 priveste un raport de evaluare pentru 32 de loturi. Se poate observa cu usurintã faptul cã în 2026 existã o activitate consistentã de inventariere, evaluare si pregãtire pentru valorificarea unor terenuri din domeniul privat al municipiului. Primãria nu pare sã aplice o singurã retetã tuturor terenurilor. Unele sunt pregãtite pentru vânzare, altele pentru concesionare, iar altele pentru închiriere. La Centrul de Afaceri, de exemplu, 12 loturi sunt propuse pentru concesionare.
De ce a pornit Boros aceastã campanie de vindere a Bârladului?
Explicatia previzibilã a primarului: municipalitatea detine terenuri care nu îi sunt necesare pentru servicii publice, iar vânzarea lor produce venituri care pot fi utilizate în buget. Din perspectiva administratiei, un teren care nu produce nimic si care presupune costuri de administrare poate fi mai valoros dacã este vândut si transformat într-o resursã financiarã. Dar existã si cealaltã parte a ecuatiei. Un teren vândut produce venit o singurã datã. Un teren concesionat sau închiriat poate produce venituri recurente. De aceea, pentru fiecare proprietate importantã, comparatia dintre vânzare si pãstrare ar trebui sã fie una economicã, nu doar contabilã: cât încaseazã municipalitatea astãzi si cât ar putea încasa dacã pãstreazã terenul si îl exploateazã prin concesiune sau închiriere? Dacã asemenea calcule existã în spatele hotãrârilor Consiliului Local, ele ar fi probabil printre cele mai utile informatii pentru cetãteni. Dar nu sunt!
Astãzi, alte 42 de terenuri au fost propuse pentru vânzare
CLICK AICI: PROIECTUL DE HOTARARE
PE TARABÃ…Noul proiect de hotãrâre pus pe masa Consiliului Local si votat ca atare aduce si mai multã claritate în povestea vânzãrii patrimoniului municipal. Documentul propune scoaterea la licitatie publicã a 42 de pozitii, însumând aproximativ 9.257 de metri pãtrati, cu o valoare totalã indicatã în anexã de circa 3,38 milioane de lei. Cea mai mare parte o reprezintã terenuri, însã ultima pozitie este aparte: pe strada Ana Ipãtescu nr. 14 sunt scoase la vânzare 1.023 mp de teren împreunã cu o centralã termicã si terenul aferent, evaluate la 928.400 de lei. Interesant este cã, de aceastã datã, Primãria nu lasã prea mult loc pentru speculatii asupra motivelor: în referatul de aprobare spune explicit cã urmãreste „atragerea de sume la bugetul local”, dar si valorificarea solicitãrilor unor cetãteni care vor sã cumpere terenurile pe care le au deja în îngrãditurã. Documentul mentioneazã, totodatã, cã existã loturi mai mari care îndeplinesc conditiile de urbanism pentru construirea de locuinte, dar si suprafete prea mici pentru acest scop. Iar dacã punem aceastã nouã listã lângã cifra de 8,305 milioane de lei prevãzutã în bugetul pe 2026 din vânzarea bunurilor domeniului privat, rezultã cã proiectul de luni reprezintã, ca valoare estimatã, o felie consistentã din „meniul” patrimonial al acestui an.