VIDEO | De ce ar veni turiștii la Vaslui? Ciprian Trifan: „Avem diverse lucruri, nu-mi vin acum în minte!”

TRIFAN LANSEAZĂ TURISMUL VASLUIAN

AVEM DI TĂTI… Președintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, a continuat ideea ciudată a lui Dumitru Buzatu de dezvoltare a turismului vasluian. În principiu, nu e o idee rea. În practică, însă, e dezastru. În ultimii șase ani, doar Consiliul Județean Vaslui a cheltuit pentru diverse proiecte turistice aiurite peste un milion de lei. Și, dacă tot se cheltuie acești bani în gale de lux, ar fi bine ca cei prezenți să meargă acolo cu lecția învățată. Un exemplu de repetenție turistică este exact declarația dată de Ciprian Trifan la gala de ieri: o mulțime de afirmații discutabile și gogomănii pe care le-am analizat în detaliu.

La gala de ieri, președintele Ciprian Trifan a vorbit despre cât de multe oferă județul Vaslui. De exemplu: „Avem un județ care are 18 mănăstiri care vă vor cuceri dacă veți veni la noi acasă. Ospitalitate, cu sufletul curat, cu ambiție și cu oameni frumoși”.În fapt, conform datelor oficiale centralizate de Episcopia Hușilor, care administrează bisericile și așezămintele monahale din întreg județul Vaslui, numărul exact se împarte astfel: 12 mănăstiri active și 2 schituri recunoscute oficial ca subunități dependente de mănăstirile mari. Monografia oficială publicată de eparhie, intitulată „Tinda Raiului – Mănăstiri și schituri din ținutul Vasluiului”, inventariază și prezintă detaliat istoricul tuturor acestor 14 așezăminte monahale active din județ. Poate între timp a mai apărut una, dar sigur nu bate cu cifrele lui Trifan. Dar, până la urmă, nu numărul contează, ci „sufletul curat”.

Despre „itineralii” și cea mai înaltă biserică de lemn din capul lui Trifan

„Am cel puțin 10 «itineralii», dacă nu chiar mai multe. Zonele sunt diferite, sunt pline de viață. Putem vorbi de ruta bisericilor de lemn, pentru că noi avem cea mai înaltă biserică de lemn din regiunea Moldovei. Putem vorbi de un «itineraliu» în cele 18 mănăstiri. Putem vorbi de a merge în zona Murgeni, în zona Cârja, unde avem o mini-deltă. Putem să facem un itinerariu în zona Bunești-Averești, unde avem podgorii și unde se face vinul de zghihară, zghihara noastră seacă, care este vinul nostru de aici, de acasă. Avem diverse lucruri, nu-mi vin în minte. Avem puncte gastronomice. Așa cum ați văzut și jos… oameni cu suflet, care pun suflet în mâncare…”, a declarat, plin de vervă și optimism, președintele CJ Vaslui. E greu de spus de unde își culege acesta ideile, dar, în privința acelei biserici înalte, sigur sursa a fost foarte proastă, pentru că sursele noastre, mult mai informate, spun că în județul Vaslui nu există o biserică de lemn renumită sau măsurată oficial prin prisma unei înălțimi impresionante ori a unor recorduri de înălțime, cum este cazul celei de la Săpânța-Peri, din Maramureș, care atinge 78 de metri și este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Bisericile de lemn din județul Vaslui sunt lăcașuri de cult tradiționale, de dimensiuni parohiale sau foste schituri, apreciate pentru vechimea și valoarea lor istorică, nu pentru altitudine. 

N-avem noi personalități? Avem și istorice, și contemporane!

La întrebarea cu personalitățile din județ, Trifan a ghicit trei, dar apoi a dat-o în diverse pe contemporaneitate, cu valorile care duc la dezvoltarea societății noastre, oriunde lucrează. A se vedea cazul lui Irinel Stativă. Că e parlamentar, că e vreo agenție guvernamentală sau o funcție de șef la Protecția Copilului, personalitatea iese la suprafață.„Păi, personalități. Avem Alexandru Vlahuță, avem pe Alexandru Ioan Cuza, avem pe Dimitrie Cantemir. Avem o serie de oameni, personalități istorice, dar și personalități contemporane, pentru că, deși nu se vorbește despre acest lucru, dacă o să analizați Vasluiul, vasluienii sunt peste tot acolo unde trebuie făcută munca care duce la dezvoltarea societății noastre”, a punctat Ciprian Trifan.

Peste un milion de lei a aruncat Consiliul Județean Vaslui „pe apa turismului”

BANI ARUNCAȚI… Vasluiul pare să fi descoperit o formulă originală de promovare turistică: întâi cheltuim o căruță de bani, apoi așteptăm turiștii care nu vor să vină. Estimativ, în perioada 2020-2026, promovarea turismului a costat Consiliul Județean în jur de 1,2 milioane de lei.În 2025, județul a numărat însă 40.120 de sosiri turistice, dintre care doar 1.396 de străini – adică aproximativ 3,5%. La socoteala simplă, cei 1,2 milioane de lei înseamnă cam 30 de lei pentru fiecare sosire turistică din 2025. Iar dacă privim evoluția, realitatea devine aproape tragică: în 2023 și 2024, Vasluiul trecea de 51.000 de sosiri, pentru ca în 2025 să ajungă la circa 40.700 – o scădere de peste 20% într-un singur an. În același timp, oferta turistică rămâne modestă: în 2025, județul avea 26 de structuri de cazare și 1.053 de locuri, dintre care doar trei hoteluri. Așadar, dacă milionul de lei a fost pus să aducă turiști, trebuie recunoscut că măcar unul dintre ei a venit sigur: statistica. Ea ne spune că, după șase ani de promovare și aproximativ 1,2 milioane de lei, Vasluiul nu s-a transformat tocmai în litoralul Moldovei. Ba chiar, în 2025, a avut mai puțini turiști decât în anii imediat anteriori.

Mănăstirile din județul Vaslui chiar merită vizitate

MENȚIUNE… Ca să fie foarte clar: mănăstirile din județul Vaslui chiar merită vizitate și nu au nicio vină pentru felul în care au fost prezentate la Gala Turismului. Județul are lăcașuri cu vechime, istorie, arhitectură și povești care pot constitui foarte bine puncte de atracție pentru turiști. Problema nu este că Vasluiul nu are ce arăta, ci că, atunci când ai ocazia să vinzi turistic un asemenea patrimoniu, ar fi util să știi exact ce ai în curte și să poți spune coerent de ce merită să vină omul până aici. Altfel, dintr-o ofertă turistică reală, ajungi la „avem 18 mănăstiri” și „diverse lucruri, nu-mi vin acum în minte” – formulă care poate fi orice, numai promovare turistică nu.