De la zero la 86 de contracte: ucenicia revine în forță în Vaslui, dar anul-record stă în doar 11 firme. Patru dintre ele fac 58% din total

Pentru firmele care au nevoie de personal calificat, dar nu îl găsesc pe piața muncii, ucenicia oferă o alternativă: pot angaja persoane fără calificarea cerută și le pot pregăti chiar pentru meseriile de care au nevoie. Ucenicul are contract de muncă și salariu, iar angajatorul poate primi 2.250 de lei pe lună pentru fiecare persoană încadrată. Mecanismul pune astfel împreună două nevoi care nu se întâlnesc întotdeauna pe piața muncii: firme care caută personal calificat și persoane care pot ocupa un loc de muncă, dar au nevoie mai întâi de calificare. În Vaslui, problema nu este dacă ucenicia poate funcționa. Datele statistice arată că poate. Problema este cât de puține firme ajung să o folosească. Datele transmise cotidianului „Vremea Nouă” de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui pentru intervalul 2021-30 iunie 2026 sunt foarte clare: 77 de contracte de ucenicie în 2021, 25 în 2022, zero în 2023, zero în 2024, 86 în 2025 și alte 24 în primele șase luni din 2026. În cazul contractelor raportate în județul Vaslui vorbim despre calificări de nivel 3, pentru care perioada de ucenicie este de minimum 24 de luni. În total, 212 contracte în cinci ani și jumătate. Numai 2021 și 2025 adună 163 dintre ele, adică 76,9%. Astfel, mai mult de trei sferturi din toate contractele perioadei sunt concentrate în numai doi ani.
De la 77 de contracte la doi ani cu zero. Apoi vine recordul
În 2021, ucenicia pornea de la un nivel ridicat. Se consemnau atunci 77 de contracte și tot atâtea convenții, încheiate de șase angajatori. Nici atunci baza de firme nu era foarte largă. Cei șase angajatori aveau 23, 18, 17, 8, 7, respectiv 4 contracte. Primele două firme adunau 41, reprezentând 53,2% din total. Un an mai târziu, numărul contractelor a coborât la 25, iar cel al angajatorilor la patru. Într-un singur an s-au pierdut 52 de contracte, ceea ce înseamnă o scădere de 67,5%. Concomitent, s-au schimbat și activitățile economice în care era folosită ucenicia. În 2021, 69 dintre cele 77 de contracte proveneau din fabricarea încălțămintei – CAEN 1520, iar cinci dintre cei șase angajatori care au apelat la ucenicie activau în acest domeniu. Dacă aproape 90% din toate contractele acelui an erau, astfel, legate de industria încălțămintei, celelalte opt proveneau din activitatea de baruri și servire a băuturilor. Un an mai târziu, în 2022, industria încălțămintei mai apare în statisticile AJOFM cu numai trei contracte. Cele mai multe erau încheiate în domeniul întreținerea și repararea autovehiculelor,12 la număr, și în restaurante, unde se consemnau zece contracte. Service-urile auto reprezintă 48% din totalul anului, restaurantele 40%, iar fabricarea încălțămintei 12%. Pentru acel an, datele AJOFM indică și ocupațiile de bucătar, cod COR 512001, și cizmar-confecționer încălțăminte la comandă, cod COR 753601. Informațiile primite nu permit însă împărțirea celor 25 de contracte între cele două ocupații. După scăderea din 2022 urmează doi ani în care AJOFM Vaslui nu raportează niciun contract nou de ucenicie. În 2023: zero contracte, zero convenții și zero angajatori beneficiari. În 2024, aceleași cifre. După cei doi ani cu zero, seria s-a schimbat în 2025, fiind înregistrate 86 de contracte și 86 de convenții, cel mai ridicat nivel din intervalul 2021-30 iunie 2026. Sunt cu nouă contracte mai multe decât în 2021 și cu 61 peste nivelul din 2022. Raportată la cele 25 de contracte din 2022, creșterea este de 244%.
Recordul celor 11 firme: patru angajatori fac 58% din total

Încălțămintea domină din nou: 56 dintre cele 86 de contracte vin din aceeași industrie
Anul-record din 2025 readuce în prim-plan industria care dominase ucenicia și în 2021. Din cele 86 de contracte, 56 au fost încheiate de firme din fabricarea încălțămintei, CAEN 1520, respectiv 65,1% din total. Restul se împart între trei activități. Restaurantele, CAEN 5610, au 16 contracte, respectiv 18,6%. Lucrările de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, CAEN 4120, au 11, adică 12,8%. Alte trei contracte, aproximativ 3,5%, apar la CAEN 7020 – Activități de consultanță în afaceri și management. Față de 2021, distribuția este mai diversă. Atunci, fabricarea încălțămintei avea 69 dintre cele 77 de contracte, adică 89,6%. În 2025, ponderea sectorului coboară la 65,1%, dar rămâne de departe cea mai mare. Cei doi ani cu cele mai multe contracte din întreaga perioadă au, astfel, un element comun. În 2021, industria încălțămintei avea 69 de contracte. În 2025, alte 56. Numai în acești doi ani, firmele din domeniu adună 125 de contracte de ucenicie. Diferența față de 2022 este mare. În anul în care totalul județului a coborât la 25, fabricarea încălțămintei mai avea doar trei contracte, iar cea mai mare parte a uceniciei se mutase către service-uri auto și restaurante.
2026 strânge cercul: toate cele 24 de contracte sunt la două firme
Prima jumătate din 2026 aduce alte 24 de contracte de ucenicie și 24 de convenții. Numărul reprezintă numai perioada ianuarie-iunie și nu poate fi comparat ca rezultat anual cu cele 86 de contracte din 2025. Distribuția între angajatori este însă completă pentru primele șase luni: toate cele 24 de contracte sunt încheiate de numai două firme. Una dintre ele are 16 contracte, iar cealaltă, opt. Firma cu 16 contracte apare la CAEN 1421 – fabricarea de articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate, iar cea cu opt, la CAEN 5611 – Restaurante, potrivit datelor furnizate cotidianului „Vremea Nouă” de către AJOFM. Este o diferență importantă față de 2025. Anul-record fusese realizat de 11 angajatori, iar la jumătatea lui 2026, toate contractele noi ale județului sunt la doi. Nu știm câte contracte vor fi încheiate până la sfârșitul anului și nu există un temei pentru a dubla pur și simplu rezultatul primelor șase luni. Dincolo de total, însă, concentrarea este deja evidentă. Două firme susțin întreaga statistică a uceniciei vasluiene pentru primul semestru din 2026.
2.250 de lei pe lună pentru fiecare ucenic. AJOFM: toate solicitările depuse au fost aprobate
Pentru angajator, ucenicia are două componente. Prima este posibilitatea de a angaja o persoană pe care să o pregătească pentru calificarea necesară. A doua este sprijinul financiar acordat pentru contractul respectiv. Ucenicul nu este practicant neplătit. Are contract de muncă, salariu și urmează, în același timp, pregătirea teoretică și practică necesară calificării. Pregătirea teoretică este inclusă în programul normal de lucru, iar salariul de bază nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani, timpul de muncă este de maximum șase ore pe zi și 30 de ore pe săptămână. Durata contractului depinde de nivelul calificării. Perioada minimă este de șase luni pentru nivelul 1, 12 luni pentru nivelul 2, 24 de luni pentru nivelul 3 și 36 de luni pentru nivelul 4. AJOFM Vaslui precizează că uceniciile din datele transmise au vizat calificări de nivel 3. Pentru acestea, contractul are o durată minimă de 24 de luni. Pe lângă salariul pe care îl plătește ucenicului, angajatorul poate beneficia, la cerere și în condițiile prevăzute de lege, de 2.250 de lei lunar pentru fiecare persoană încadrată printr-un astfel de contract. Pentru acordarea sprijinului este necesară o convenție cu agenția pentru ocuparea forței de muncă. AJOFM Vaslui a menționat în răspuns că toate solicitările depuse de agenții economici pentru acordarea sprijinului financiar au fost aprobate. Informația este relevantă mai ales în raport cu numărul redus al firmelor care apar în statistică. Instituția nu a comunicat însă câte solicitări au fost depuse în fiecare an. Prin urmare, nu poate fi stabilit din datele primite câte firme au fost interesate de program, dar nu au ajuns să depună o solicitare sau să încheie un contract. Sprijinul de 2.250 de lei nu înlocuiește salariul și nici nu transformă ucenicia într-o subvenție acordată automat. Ucenicul este salariat, iar finanțarea se acordă angajatorului în condițiile prevăzute de mecanismul legal.
Peste un milion de lei în șase luni: în 2026, plățile pentru ucenicie au trecut deja de dublul întregului an 2025
Pe lângă numărul contractelor și al angajatorilor, datele AJOFM permit și o privire asupra sumelor plătite pentru ucenicie. În 2021, valoarea comunicată este de aproximativ 1,1 milioane de lei. În 2022, suma scade la aproape 288.000 de lei. Pentru 2025, AJOFM raportează circa 475.000 lei, iar în primele șase luni din 2026, valoarea ajunge la puțin peste 1 milion de lei. Comparația financiară nu trebuie însă confundată cu evoluția contractelor noi. Cuantumul raportat pentru primele șase luni din 2026 nu poate fi împărțit la cele 24 de contracte încheiate în aceeași perioadă pentru a obține un presupus cost mediu pe ucenic. Explicația ține chiar de durata contractelor. În cazul calificărilor de nivel 3, acestea se întind pe minimum 24 de luni, iar plățile făcute într-un an pot privi contracte aflate deja în derulare, nu doar contractele nou încheiate în anul respectiv. De aceea, numărul contractelor noi și suma plătită într-un an sunt doi indicatori diferiți. Primul arată câte contracte au intrat în program. Cel de-al doilea include plățile efectuate în perioada respectivă pentru contractele eligibile aflate în derulare. Chiar și separat de numărul contractelor noi, valoarea din 2026 rămâne importantă. În numai șase luni, AJOFM Vaslui raportează pentru ucenicie o sumă apropiată de cea din întregul an 2021 și mai mare cu peste jumătate de milion de lei decât în tot anul 2025.
Problema pe care cei 2.250 de lei nu o rezolvă: „Îi calificăm și apoi pleacă”

SUBVENȚIE MICĂ… Banii disponibili nu par însă suficienți pentru a convinge mai multe firme să intre în program. Din perspectiva mediului de afaceri, problema apare mai ales după formarea ucenicului: angajatorul investește timp în pregătirea lui, dar nu are garanția că, odată calificat, acesta va rămâne în firmă. Claudiu Scoipan, secretarul general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, spune că aceasta este una dintre problemele semnalate în discuțiile cu firmele membre și că aceeași situație este întâlnită și în cazul învățământului dual. „Problema este forța de muncă. La fel ca în cazul învățământului dual, chiar dacă angajatorii pot primi lunar 2.250 de lei pentru fiecare ucenic, nu reușesc să îi fidelizeze, astfel încât aceștia să rămână la locurile respective de muncă. Din discuțiile pe care le avem cu angajatorii, membri ai Camerei, foarte mulți dintre cei care participă la astfel de activități, imediat ce reușesc să obțină calificarea, pleacă în străinătate. Sunt foarte puțini cei care rămân și își doresc să continue activitatea. Din acest motiv, interesul firmelor vasluiene pentru orice tip de învățare la locul de muncă, fie că vorbim despre ucenicie sau despre învățământul dual, este foarte scăzut. Nu există nicio posibilitate de «constrângere» a participanților la aceste activități să rămână. Angajatorii nu au, practic, garanția că persoana pe care o pregătesc va continua să lucreze în firmă după ce obține calificarea. Iar odată ce pleacă din țară, posibilitatea de a recupera această investiție în pregătirea lor dispare. Tot ceea ce v-am spus sunt informații care provin din discuțiile pe care le avem noi cu angajatorii, membri ai Camerei”, a declarat oficialul CCIA Vaslui.
Dincolo de cei 2.250 de lei: costurile care țin firmele departe de ucenicie
INDICATORI PENTRU EVALUARIA PROGRAMULUI DE UCENICI… Pentru Patronatul IMM Vaslui, atractivitatea programului de ucenicie pentru firme nu trebuie analizată doar prin prisma valorii stimulentului financiar. Organizația susține că cei 2.250 de lei acordați lunar pentru un ucenic trebuie puși în balanță cu resursele pe care le mobilizează angajatorul: timpul alocat formării și îndrumării, personalul implicat, echipamentele și materialele necesare, organizarea activității practice și costurile administrative. La acestea se poate adăuga, în perioada de formare, o productivitate mai redusă a persoanei nou încadrate. Din perspectiva firmei, calculul nu se oprește, așadar, la subvenția primită de la stat. „În mediul antreprenorial, deciziile sunt fundamentate, în mod firesc, prin analiza costurilor, beneficiilor și a rezultatelor generate. Un antreprenor va evita, în mod obiectiv, un mecanism în care costurile directe și indirecte, inclusiv timpul și resursele alocate formării, depășesc beneficiile economice obținute sau în care productivitatea muncii nu se îmbunătățește într-un orizont rezonabil de timp”, au transmis oficialii organizației. Patronatul propune și alți indicatori pentru măsurarea eficienței programului. Numărul contractelor de ucenicie ar trebui completat cu date despre cîți ucenici finalizează pregătirea și obțin calificarea, cîți rămân în muncă după terminarea programului și cât de bine corespund calificările obținute necesarului de personal al economiei. „Valoarea stimulentului trebuie analizată în raport cu întregul efort financiar, organizațional și operațional pe care firma îl realizează pentru formarea unui ucenic. În același timp, considerăm necesară consolidarea mecanismelor de monitorizare și evaluare pe parcursul implementării programului, nu doar la finalul acestuia. Instituțiile care administrează astfel de programe ar trebui să dispună de mecanisme sistematice de colectare și analiză a feedbackului din partea angajatorilor și a participanților, astfel încât eventualele bariere administrative, financiare sau operaționale să poată fi identificate și corectate într-un timp cât mai scurt. Considerăm că îmbunătățirea continuă a programului trebuie să fie fundamentată pe rezultatele efectiv obținute și pe feedbackul celor implicați direct în implementarea acestuia”, se menționează în răspunsul transmis cotidianului „Vremea Nouă”.
Cum măsurăm eficiența acestui program de ucenicie?
PROPUNERE… PIMM Vaslui semnalează, în același timp, „lipsa de vizibilitate și de informare proactivă” din partea autorităților către mediul antreprenorial. Organizația propune o analiză comună a instituțiilor responsabile și a reprezentanților mediului de afaceri, astfel încât eficiența uceniciei să fie evaluată nu doar prin câte contracte sunt semnate, ci și prin rezultatele obținute de firme și de persoanele formate. „Un program de ucenicie este performant atunci când produce valoare pentru toate părțile implicate: pentru persoana care dobândește o calificare, pentru angajatorul care investește în formarea acesteia și pentru economia locală care beneficiază de forță de muncă calificată”, au mai punctat oficialii PIMM Vaslui.