Mica Unire, sărbătorită cu fast în perioada interbelică la Solești de mai marii țării, exact ca la Iași și Focșani

IMAGINI DE COLECTIE…În perioada interbelicã, Solestiul era un punct de referintã important atunci când venea vorba despre sãrbãtorirea momentului istoric de la 1859 – Unirea Principatelor Române sau, cum mai e cunoscutã, Mica Unire. Comuna vasluianã era, alãturi de Iasi si Focsani, locul unde se adunau parlamentari, primari, presedinti de consilii judetene si, potrivit unor surse, chiar nepoate ale Elenei Cuza. Participau la Tedeum, depuneau flori si sustineau alocutiuni despre contributia familiei Cuza în formarea constiintei de neam. Vremea Nouã prezintã astãzi fotografii de colectie de la evenimentul organizat de Primãria comunei Solesti pe 24 Ianuarie 1939, la mormântul Elenei Cuza. Anul acesta, Primãria Solesti vrea sã reînceapã seria evenimentelor speciale cu ocazia zilei de 24 Ianuarie, exact ca pe vremuri. Vor fi invitati sâmbãtã, la Casa Elenei Solescu, primarii de municipii din judet, presedintele CJ Vaslui, prefectul Eduard Popica si deputatul Adrian Solomon. Cine stie, poate din 2027 vor veni si oficiali ai Guvernului, istorici de renume, membri ai Academiei Române, reprezentanti ai Armatei Române si membrii de seamã ai societãtii civile.

Imaginile fac parte din arhiva Cãminului Cutural din Solesti si provin de la profesorul Constantin Alexandru. „Avem aceste imagini de la domnul profesor Constantin Alexandru, fost presedinte al Consiliului Judetean Vaslui în perioada 1992-1996. Dumnealui le avea, la rându-i, de la tatãl sãu, de asemenea profesor si director al scolii noastre din Solesti. Din pãcate, nu au o calitate bunã, au fost scanate în 2006, însã ele sunt reprezentative pentru comuna noastrã. În perioada interbelicã, pe 24 ianuarie, veneau la mormântul Elenei Cuza multi parlamentari, primari, politicieni importanti. Practic, pentru acest moment, ei se împãrteau între trei localitãti – Focsani, Iasi si Solesti. În fotografii vedeti cã la acest eveniment participau atât oficialitãti, cât si tãrani. Doamnele erau îmbrãcate dupã moda de la Paris, erau foarte elegante, purtau blãnuri, pãlãrii, copiii erau îmbrãcati în port popular. Aceastã zi avea o mare însemnãtate pentru comunitatea solesteanã. La final de eveniment, se trãgeau focuri de armã. Dacã vã uitati atent, într-una dintre poze vedeti de-o parte si de alta soldati. Într-o altã imagine se vede acoperisul casei grãdinarului, cel care se ocupa de parcul din fata conacului. Casa existã si acum, locuieste acolo o doamnã învãtãtoare. Domnul Alexandru mi-a spus cã veneau si rude din partea Elenei Cuza, nepoate de la fratii ei”, a declarat Costel Adam, directorul Cãminului Cultural din Solesti.

Oficialitãti invitate la Solesti, de Ziua Unirii Principatelor Române

Sâmbãtã, pe 24 Ianuarie, primãria comunei Solesti va organiza un eveniment la mormântul Elenei Cuza. „Am invitat mai multe oficialitãti – parlamentari, primari, presedintele Consiliului Judetean, prefectul judetului – sperãm sã ne onoreze cu prezenta si sã marcãm împreunã acest moment important din istoria tãrii noastre, asa cum se întâmpla în perioada interbelicã. De asemenea, îi invitãm si pe locuitorii comunei sã ni se alãture. Manifestãrile vor începe la ora 15:30 si vor cuprinde un tedeum, un program artistic, iar la final vom întinde hora unirii”, a transmis Mona Bujor, primarul comunei Solesti.

167 ani de la momentul în care a devenit Prima Doamnã a României

SCRISOAREA CARE ANUNTÃ UNIREA…În comuna vasluianã Solesti, 24 Ianuarie are o semnificatie specialã: este ziua în care Elena Cuza, fiica marelui postelnic Iordache Rosetti si a Catincãi Sturza, a devenit Prima Doamnã a României. Elena a copilãrit la Solesti, s-a cãsãtorit cu Alexandru Ioan Cuza în biserica construitã de familia ei lângã conac si a fost înmormântatã în curtea acesteia, asa cum si-a dorit: cu ceremonial religios simplu si fãrã onoruri oficiale. Într-o scrisoare trimisã mamei ei, aflatã la Solesti, aceasta i-a povestit cum a primit vestea cã Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei: „Providenta a vrut sã ne rãsplãteascã pentru modestia noastrã si sã ne ridice la un rang, pentru mine nemeritat. Fie ca Dumnezeu sã mã protejeze totdeauna si sã-mi dea tot ce trebuie pentru a merita tot timpul entuziasmul, bunãvointa si afectiunea cu care am fost primitã”. Doamna României va fi iubitã de elita tãrii, printre care Mihail Kogãlniceanu si Vasile Alecsandri, precum si de popor. „<Fãcutã>, prin constructie sufleteascã, sã se dãruiascã altora, devine o înteleaptã organizatoare a operei de ocrotire socialã. Înfiinteazã asezãminte de binefacere, printre ele azilul pentru copiii orfani, devenit Azilul Elena Doamna, este patroana a numeroase scoli, viziteazã spitale, închisori, aziluri de bãtrâni, dar si muzee. Problema sãnãtãtii publice si a culturii nationale rãmâne prioritarã”, scrie istoricul literar Maria Platon în cartea „Doamna Elena Cuza – un destin pentru România”.