Celebrarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, atmosfera de nemultumire si scandal care dominã astãzi mai toate orasele tãrii, nemultumirea care se resimte si pe strãzile Vasluiului, ne-au fãcut curiosi sã vedem cât mai cântãreste în mintea si inima vasluianului semnificatia datei de 24 ianuarie.
Cum Ziua Unirii Principatelor Române nu poate trece drept o zi neînsemnatã nicãieri în Moldova sau în vechea Tarã Româneascã, si la Vaslui, începând cu orele 16.00, în Piata Civicã, “Mica Unire” a fost marcatã. Autoritãtile judetene, în parteneriat cu cele locale, au pus la dispozitia vasluienilor un spectacol artistic, cu muzicã popularã, cu Hora Unirii, si cu scenete care sã ne aducã aminte de Alexandru Ioan Cuza si de Mos Ion Roatã. Dupã zile în sir în care, din Centrul Civic n-au rãzbit decât lozinci antiguvernamentale si antiprezidentiale, atmosfera de ieri a fost mai putin agitatã si în mare mãsurã apreciatã, dar partea cu patriotismul si sentimentul national pare a fi din ce în ce mai putin reprezentatã în rândul oamenilor din Piatã.
Sentimentul si constiinta nationalã, exprimatã astãzi doar în parade si în pancarte
“ Sincer, nu cred cã existã român care sã nu stie ce se sãrbãtoreste astãzi, dar la fel de sincer cred cã, pentru noi, cei de astãzi, semnificatia evenimentului nu mai conteazã ceva mai mult decât participarea la o paradã, la un spectacol sau douã trei cuvinte scrise pe o pancartã. Între noi si românii de altã datã nu existã nicio legãturã, noi ne aducem aminte de douã-trei ori în an cã suntem români, cã vorbim limba românã. Eu sunt sincer , e o zi ca oricare alta, doar scolii îi datorez cunostintele si semnificatiile acestei date”, ne-a declarat Sorin Petru, un vasluian de 20 de ani. Cu aceeasi sinceritate vorbeste si Rares Popa care, la cei 19 ani ai lui, a fãcut o observatie mai mult decât pertinentã: “Ziua Unirii o sãrbãtorim doar din obisnuintã, an de an acelasi lucru. Nu contestã nimeni cã, pentru vremea de atunci, nu a fost o zi importantã, dar astãzi nimãnui sincer nu-i mai pasã.”
Astãzi se sãrbãtoreste, de mâine iar se huiduieste
“Este Ziua Unirii si, da, sã stiti cã pentru unii are mare semnificatie, mai ales la vremurile pe care le trãim astãzi, eu cred cã multi se gândesc acum mai mult la ce a însemnat si la ce înseamnã pentru români o zi ca asta, e o zi de care trebuie sã fim mândri. Din pãcate, oamenii trãiesc prost, nu au locuri de muncã, nu au cu ce sã-si îmbrace copiii, e momentul sã facem ceva, sã fim iar mândri, iar protestele din ultimul timp cred cã ne-au rãmas singurele solutii. Astãzi nu-i loc de scandal, dar de mâine lupta oamenilor trebuie sã continue”, ne-a declarat Cristina Negrescu. De pãrere cã, din respect pentru Unire, scandalul trebuie sã înceteze, a fost si Stefan, care ne-a rãspuns sincer “ Eu nu prea am treabã cu politica si cu tot ce se întâmplã zilele astea, despre Unire stiu, de prin clasa a IV-a. Evenimentul nu înseamnã nimic astãzi pentru mine; care vrea, n-are decât sã iasã sã joace Hora Unirii. Ce cred eu e cã, astãzi, n-ar trebui nimeni sã huiduiascã în stradã. De mâine, sã facã fiecare ce vrea, îi cred pe oameni, dar eu nu as face asa ceva.”
Cei mai mari amatori ai Zilei Unirii au fost cei care “lucreazã” pentru ea
Doi dintre oamenii care au vorbit cel mai frumos despre ceea ce înseamnã Ziua Unirii au fost nea Mihai, care de ceva vreme lucreazã la Muzeul Judetean, si doamna Lucica, femeia care muncea astãzi de zor pentru ca Centrul Civic sã arate corespunzãtor momentului. “ Pentru unii, semnificatia de 24 ianuarie este foarte importantã, trebuie sã ne bucurãm de aceastã zi, de Unirea Principatelor. Vã dati seama, eu lucrez aici la muzeu, asta explicã de ce nu pot neglija o astfel de zi”, ne-a declarat Mihai Vuitruc. Chiar dacã si pentru ea sãrbãtorirea evenimentului si-a mai pierdut din strãlucirea de altãdatã, tanti Lucica ne-a declarat entuziasmatã: “Cum sã nu stiu ce zi e astãzi? Se sãrbãtoreste ziua Unirii lui Alexandru Ioan Cuza, motiv de mândrie pentru români. Nimeni nu are voie sã uite sau sã nu aibã interes pentru o zi ca asta si sã stiti cã oamenii stiu si chiar au venit multi si ne-au întrebat ce facem aici, dacã se mai face ceva cu ocazia Unirii. Oamenii au griji, necazuri, supãrãri, dar nu uitã ce se cuvine.”
