Unul dintre „pestii” mari din dosarul mitei de la RAR, condamnat la închisoare cu suspendare

CONDAMNAT…Încã un inculpat din dosarul mitei de la RAR îsi primeste pedeapsa, în primã instantã, dupã ce a cerut sã beneficieze de acordul de recunoastere. Astfel, dupã Sorinel Rãducanu, condamnat la închisoare cu suspendare, fostul inspector Marian Ursache beneficiazã de acelasi acord de recunoastere si primeste o condamnare cu suspendare, plus muncã în folosul comunitãtii. De asemenea, în cazul acesta, judecãtorii au decis sã pãstreze sechestrul asigurator asupra unor sume de bani, pânã la o sentintã finalã si sã-i interzicã dreptul de a mai profesa în cadrul RAR. De retinut este si faptul cã Marian Ursache, inspector în cadrul Registrului Auto Român cu atributii de control si supraveghere a statiilor ITP, a fost trimis în judecatã pentru infractiuni de constituire a unui grup infractional organizat, abuz în serviciu si luare de mitã.

Unul câte unul, inculpatii din dosarul mitei de la RAR reusesc sã scape de închisoare cu executare. Si asta dupã ce judecãtorii au admis ca acestia sã beneficieze de acordul de recunoastere si sã primeascã o pedeapsã cu suspendare plus muncã în folosul comunitãtii. Dupã Sorinel Rãducanu, un inculpat mai putin important din dosarul mitei de la RAR, condamnat la închisoare cu suspendare, un altul reuseste acelasi lucru. Vorbim aici de inspectorul Marian Ursache, inspector din cadrul RAR cu atributii de control si supraveghere a statiilor ITP, trimis în judecatã pentru infractiuni de constituire a unui grup infractional, abuz în serviciu si luare de mitã, condamnat, zilele trecute, la 2 ani si 3 luni de închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei pe o perioadã la fel de lungã si obligat sã presteze 60 de zile de muncã în folosul comunitãtii. În plus, acesta a fost obligat sã plãteascã si 1.350 de lei, cheltuieli de judecatã. De asemenea, magistratii Tribunalului Vaslui au dispus pãstrarea sechestrului asigurator asupra unor sume de bani si i-au interzis sã mai lucreze în cadrul RAR, cel putin pânã la o condamnare definitivã. Povestea începe în aprilie 2021, când procurorii DNA Iasi au dispus efectuarea urmãririi penale si retinerea, în primã fazã, pentru 24 de ore, a lui Ionut Verman si Sorin Apetri, inspectori tehnici autorizati în cadrul unor statii ITP din Bârlad, respectiv Bacãu, si a altor patru persoane, colaboratori, pentru infractiuni de constituire a unui grup infractional organizat, luare de mitã în formã continuatã, trafic de influentã, fals intelectual sau instigare la fals intelectual, dare de mitã. Totodatã, anchetatorii l-au retinut si pe Marian Ursache, inspector DITP – SPNV din cadrul RAR Vaslui (cu atributii de control si supraveghere a statiilor ITP), pentru infractiuni de constituire a unui grup infractional organizat, abuz în serviciu dacã functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitãtii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, luare de mitã în formã continuatã. De asemenea, în plasa DNA a cãzut si Doru Sãndulescu, inspector DITP – SPNV din cadrul RAR Vaslui, acuzat de constituire a unui grup infractional organizat si abuz în serviciu.

Ionut Verman, principalul inculpat din dosarul mitei de la RAR

CAPUL RETELEI…Conform procurorilor anticoruptie, inculpatul Verman Ionut a fost cel care a ar fi initiat constituirea unui grup infractional organizat care avea ca scop efectuarea de inspectii ITP nereale, autovehiculelor care, de multe ori, nici nu se prezentau în statii. Verman ar fi impus tarifele care urmau a fi plãtite cu titlu de mitã, indicând totodatã persoanele de la care urmeazã a fi pretinse sume de bani, precum si persoanele pentru care activitatea se efectua gratuit si ar fi stabilit cum se împãrteau banii. Concret, acesta stabilea cât revenea fiecãrui membru al grupului, precum si reprezentantului RAR Vaslui, inculpatul Ursache Marian, cel care asigura protectia grupului infractional organizat, prin aceea cã nu lua mãsurile legale fatã de neregulile constatate în cadrul statiei, referitoare la modalitatea nelegalã de înscriere în fals a inspectiilor tehnice periodice. Ceilalti inculpati aveau roluri clar stabilite în relatia cu clientii care urmãreau sã rezolve înscrierea unei inspectii tehnice periodice, fãrã prezentarea vehiculelor. De regulã, se percepeau câte 250 de lei pentru vehicule aflate în tarã si 150 de euro pentru vehicule care nu se aflau tarã.