RÃZESII LUI STEFAN ÎNCÃ TRÃIESC… Asociatia „Rãzesii” din Pogonesti, organizeazã un spectacol pe cinste, pe 15 august, la aniversarea a 35 de ani de la înfiintare! Pentru cã în comuna Pogonesti, rãzesii lui Stefan cel Mare au urmasi demni, care au dus traditia popularã românescã departe, la festivaluri folclorice nationale si internationale. Vor cânta Silvia Ene si George Forcos, doi artisti bârlãdeni renumiti, Ansamblurile folclorice „Mugurel” din Vaslui si „Hora Vasluiului”, Ansamblul „Bucuria Copiilor” din Floreni, Grupul Folcloric „Micuii Rãzesi” din Pogonesti, Fanfara Bârlãdeanca. De asemenea, Ansamblul Folcloric „Rãzesii” va oferi asistentei un spectacol folcloric de neuitat. Actiunea are loc pe terenul din spatele Primãriei Pogonesti, în fata Muzeului Sãtesc „Casa Rãzesului” din Pogonesti.
Pe scena de pe terenul din spatele Primãriei Pogonesti va fi asadar un spectacol folcloric extraordinar, care va introduce publicul în centrul unei sãrbãtori din trecutul mare al comunei Pogonesti, comunã care a fost vândutã lui Stefan cel Mare pentru 200 de zloti în anul 1489 si pe care domnitorul a populat-o cu rãzeșii sãi. Urmasii acestora vor fi pe scenã unde vor oferi pe 15 august, de la orele 15.30, un regal al traditiilor populare din satul de rãzesi Pogonesti. Rând pe rând, vor urca pe scenã si vor dansa „Micii Rãzesi” din Pogonesti, Ansamblul „Rãzesii” din aceeasi localitate, condus de învãtãtorul Dumitru Andrei, un ansamblu care împlineste anul acesta 35 de ani de la înfiintare. La orice festival au participat, membrii ansamblului a luat doar locul I!
Ansamblul „Rãzesii” din Pogonesti face parte din patrimoniul cultural UNESCO
Sat de rãzesi, Pogonesti reprezintã o micro-zonã etnograficã unicã în zona Vasluiului si chiar a Moldovei, gratie particularitãtilor portului popular, dar si a unor obiceiuri ce nu se mai regãsesc decât în putine alte locuri din tarã. Colindul de ceatã bãrbãteascã al pogoneștenilor, alãturi de cel al sãtenilor din Ivesti si Berezeni (judet Vaslui), a intrat, din 2013, în patrimoniul cultural UNESCO. „Vinovat” de pãstrarea si cultivarea gustului pentru ce satul a mostenit din vechime este învãtãtorul Dumitru Andrei (76 de ani). Un dascãl luminat, ce a sãdit dragostea pentru stiintã de carte în sufletele a 11 generatii de copii. Si nu i-a învãtat doar sã scrie si sã socoteascã, ci sã tinã si buna rânduialã a strãmosilor. Din anii ´80, a înfiintat în sat Ansamblul folcloric „Rãzesii”, cu care a bãtut tara în lung si-n lat.
„Primul mare succes l-am obtinut pe scena Teatrului «Mihai Eminescu» din Botosani, în 1985. Atunci eram numai bãrbați în grup, vreo 18-20. Când am cântat colindul «Leroilea», pe care doar noi îl cântãm, este unic în tarã, a fost un moment impresionant”, îsi aminteste învãțãtorul. Ansamblul „Rãzeșii” s-a îmbogãtit, în anii din urmã, si cu un grup de dansatori profesioniști. La cãminul cultural din sat – „Rãzeșii” repetã de zor cântecele, iar tinerii dansatori exerseazã ultimele suite de dansuri învãțate. O adunare impresionantã a oamenilor de frunte ai satului, reuniti în acest grup prin grija si entuziasmul învãțãtorului Dumitru Andrei. Nimic deosebit pânã aici. La Pogonesti, fostul primar Ionel Iordache este trup si suflet pentru rãzeșii lui, cântã ca membru de bazã al ansamblului, de mai bine de 15 ani. Si el, si sotia, Vasilica Iordache (asistentã medicalã). Le stau alãturi sotii Nicoleta (educatoare pensionarã) si Gheorghe Constantin (fost impiegat de miscare CFR), sotii Mariana (asistentã medicalã) si Marin Andrei (functionar public), Maria Apostu (învãțãtoare pensionarã), Emanoil Andrei (agricultor) si, desigur, sufletul ansamblului, învãțãtorul pensionar Dumitru Andrei.
Pogonesti, satul lui Pogãnel
Satul e unul de rãzeși, foarte vechi. A fost resedintã de comunã în perioada interbelicã, iar din 1950, dupã venirea la putere a regimului comunist, a trecut în administrarea comunei Ivesti, din vecinãtate. Apoi, în 2004, comuna s-a reînființat. Asezarea este atestatã documentar în 14 octombrie 1489, într-un act de vânzare-cumpãrare ce poartã sigiliul cancelariei domnesti a lui Stefan cel Mare. Acest act a fost încheiat cu urmasii unui boier pe nume Pogãnel, de la care se crede cã ar proveni si numele satului. O altã variantã, neconfirmatã de izvoare scrise, dar plauzibilã în contextul în care se stie cã strãmosii pogãneștenilor au venit, cândva, din zona Buzãului, spune cã numele satului ar proveni de la orasul Pogoanele, din judetul Buzãu. La baza istoricului acestei asezãri stau dovezi arheologice (ultima fiind un vas de ceramicã descoperit în vara anului 2002) si numismatice existente la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, cât si dovezi scrise, acte si documente moldovenesti, hãrți istorice etc. Unele documente ce amintesc de zona Pogonesti sunt din timpul domniei lui Alexandru cel Bun – acte datate în 1408, 1429 si 1430. Dar primul act care aminteste de satul Pogonesti este datat 14 octombrie 1489 la Suceava, parafat de Stefan cel Mare. În 2003, Pogonesti, care pânã atunci era parte a comunei Ivesti, a redevenit resedinta comunei de rãzesi Pogonesti, comuna fiind reînființatã.
