Defecțiune uriașă la rețeaua de apă a Vasluiului, alte orașe au găsit soluția: detectorii de avarii (FOTO)

DIFERENȚE… Sute de vasluieni din zona gării au rămas, miercuri, fără apă la robinete, după ce una dintre conductele principale din oraș a cedat. Avaria a afectat zeci de blocuri, iar pentru repararea ei a fost nevoie de aproape tot personalul operativ al societății responsabile cu furnizarea apei. În timp ce în municipiul Vaslui conductele cedează în fiecare an, provocând atât pierderi foarte mari de apă, dar și disconfort locuitorilor orașului, în alte orașe ale țării, autoritățile locale au găsit soluția, mergând mai mult pe prevenire. La Oradea, spre exemplu, a fost angajată o echipă de “detectivi ai avariilor” care, cu ajutorul unor dispozitive speciale, localizează o fisură de câțiva centimetri și la 2,5 metri adâncime. Aceștia au reușit să ajungă la un grad de identificare a avariilor de peste 95%, atât angajatorul lor, cât și orădenii declarându-se extrem de mulțumiți de munca lor.
Colegii noștri de la ziarul Bihoreanul au scris un articol despre acești detectivi, din care vom cita în rândurile următoare, pentru a arăta cu cât profesionalism se acționează în alte părți ale tării și cât de mult se pune accent acolo pe prevenirea unor avarii grave, care cauzează pierderi uriașe de apă “Dat fiind volumul de muncă, intervențiile (n.r. ale detectorilor de avarii) lor sunt împărțite pe priorități. Primele <<vânate>> sunt spărturile din rețeaua societății, apoi sunt atacate avariile reclamate de orădeni în curțile acestora și abia apoi au loc deplasările la cererea altor proprietari de rețele din județ. În pauzele dintre “alarme”, detectorii “ascultă” țevile Companiei de Apă Oradea (CAO), (n.r. un fel de Aquavas al Vasluiului). Lungă de 600 kilometri, rețeaua este verificată integral o dată la trei ani. “Pierderile de pe rețele au scăzut de la peste 30% în 2018 la 18,6% în 2020”, spune Cristian Popa, directorul companiei, ceea ce se traduce în economii de milioane de lei!”
“Ca să fii bun detector, îți trebuie ureche”
Înființată în 2010, echipa de Detecții Pierderi de Apă funcționează acum în cadrul Serviciului GIS (n.r. – Sisteme Informatice Geografice) al CAO, care gestionează harta rețelelor de apă. “Dacă știi traseul rețelelor este mult mai ușor să identifici locul avariilor. Se poate și <<în orb>>, dar e mai greu”, explică coordonatorul echipei, inginerul Cristian Sfârlea (foto) pentru bihoreanul.ro.”Ca să fii un bun detector, ai nevoie de cunoștințe în domeniul hidraulicii, electronicii și instalațiilor, dar mai ales de «ureche»“, mai spune Cristi. La fel ca radio-transmisioniștii sau operatorii de sonare ai submarinelor, detectorii pot distinge diferențele subtile dintre sunetele redate de microfonul de sol. Pentru un necunoscător, sunetul din cască aduce cu vâjâitul unui radio în căutarea unui post. “Trebuie să ai urechea formată. La fel ca în muzică, unde acordajul notei «la» se face la 440 Hz (n.r.herți), aici trebuie să recunoști diferențele de frecvență. Conductele din plastic rezonează pe la 60 Hz, oțelul la 300 Hz, fonta, după tip, între 400 și 500 Hz și tot așa”, explică șeful echipei.
Precizie la metru
Vânătorii de avarii din Oradea lucrează împreună de ani de zile. Echipa s-a sudat în teren și s-a perfecționat în concursurile de detectare a pierderilor de apă din rețele la care participă majoritatea celor 40 de companii de profil (!!!) din țară. Orădenii s-au situat tot timpul între primii cinci.

“Nici nu trebuia să ieșim primii. Prin tradiție, cîștigătorul organizează următoarea ediție, lucru care costă bani, or ai noștri au fost tot timpul cu arici la buzunar”, spune unul dintre specialiști despre șefii CAO. Marele cîștig este experiența acumulată. “De fiecare dată mai învățăm ceva”, spune Cristi. Identificarea unei spărturi în subteran e mai dificilă decât pare. “Dacă pe o stradă rețeaua are mai multe segmente din materiale diferite, dacă pe respectivul tronson au fost mai multe săpături și pământul sub asfalt e când tare, când afânat, sau dacă un riveran are în funcțiune mașina de spălat care chiar atunci trage apă, frecvențele te pot păcăli”, explică inginerul Călin Berce.
Odată finalizată cercetarea, membrii echipei ascultă pe rând sunetele din cască înainte de a confirma o avarie. Precizia localizării este de circa un metru, iar gradul de reușită de peste 95%. “Când rețeaua picură sub 15 litri pe oră, ceea ce înseamnă o pierdere de 10 metri cubi pe lună, sau invers, când apa curge de mult și și-a săpat în pământ o cavernă care ecranează spărtura, e mai greu de găsit”, explică electronistul. Programul echipei începe dimineața devreme sau noaptea târziu. Precizia localizării avariei depinde de acuratețea microfonului care indică frecvențe mai ridicate în locul unde apa țîșnește din fisură. Zgomotele ambientale zăpăcesc aparatul. “Dacă trece o mașină, cam 5 secunde îi auzi ecoul”, zice detectorul Vasile Purda.
În zonele aglomerate echipa lucrează doar după miezul nopții, până pe la ora 4 dimineața. “Într-o noapte ne-a și legitimat Poliția, pentru că umblam pe șosea cu echipamente ciudate și căști pe urechi”, povestește Cristi. Cei mai intrigați sunt locuitorii străzilor liniștite. “Între blocuri nu-ți are nimeni baiul, dar pe dealuri, la case, când ne văd că ieșim cu echipamentul, oamenii zic că suntem de la SRI, că am venit să-i ascultăm, să le punem microfoane sau mai știu eu ce văd ei în filme”, râde Vasile. Riveranii se mai liniștesc când văd echipele de muncitori săpând și remediind avariile.
Solicitați de toată lumea

Diferența dintre noi și ei





ati furat si voi un articol de la Oradea..oare ce investitii au ei ?
2 ore a durat sa ajunga un responsabil sa constate faptul ca la suprafata izvora o conducta, cu apeluri facute anterior cu locatia exacta…legenda spune ca pe starda podurilor si pe timpul noptii mai izvoraste o conducta…istoria spune ca pierderile sunt platite din banii publici. si tot istoria spune ca nu o sa se faca nimic in acest sens..
si tot istoria zice ca unu buzatu si unu pavel ii tine strans in pozitii cheie (ca pe niste „experti” magnific de obedienti si Yes Sir men) pe: unu beshleaga zis si frumuselu’ (de narcisist) incapabil sa gaseasca vreo solutie la problemele reale (gen avariile din judet sau comunicarea institutiei cu clientii -aici si cu {ne-}ajutorul unei juriste „f buna”); unu Drorobat ce ar trebui sa gaseasca solutii tehnice la problemele gen avariile din judet (la asta ma paleste simplu rasul); unu Tipullca (zis titanul) ce trage toate sforile din spate; unu Huhurel ce ar trebui sa….si lista ar putea continua. sunt f curios daca printr-o minune istoria se poate schimba? poate printr-o revolutie violenta…
PS: Hint: verificati declaratiile de avere din ultimii 3 ani ai celor mentionati si altii , si daca aveti norocul sa intrebati un muncitor ce lucreaza la avarii sa comparati salariile (unuia care lucreaza multe ore peste program (neoficial) nepontate cu a unuia care vine la 9 si pleaca la 15 acasa)
PSS: comentariul este un pamflet…tratati-l ca atare…
Corect, despre Huhurez numai de bine și de cel care l ține în brațe, ai scris de el în pamflet.. Cică are ceva dosare bine așezate în spațiul vasluian dar omul le da cu un tupeu și o șmecherie de zici că i macar cât primarul lui… Mișto o chestie pe facturile de la ei: 0 mc consum, de plata 3 4 mc cat nu le ies lor pe fiecare apartament… Cine le face, ce? Nimeni, nimic, dar poate se rezolva cu dosarele alea… In alta parte nu exista in societatea respectivă, d apai șef, mare sef Huhurel…